Jan Kaplický’s Ferrari

Am ratat anul acesta filmul documentar regizat de Olga Špátová, care prezintă viața lui Jan Kaplický. Filmul rulează la Centrul Ceh pe 21 Mai 2012, ora 20:00. Mi-ar fi plăcut mult să ajung să îl văd, mai ales că îmi place mult Kaplický. Inițial, ași fi dorit să scriu despre Biblioteca Naționala din Praga, o construcție nefinalizată, incitantă și controversată, cum o descriu cei de la Centrul Ceh: „Eye over Prague”. (vezi: http://www.czech-it.ro/tag/jan-kaplicky).

Această prezentare necesită JavaScript.

Despre Jan Kaplický sunt multe de spus, dar am să fac un rezumat, de restul o să vă ocupați voi, am lasat un link spre Wikipedia mai sus.

Câștigător al Stirling Prize în 1999, World Architecture Award în 2001 și Royal Institute of British Architects Award for Architecture în 2004, fost director al companiei  Future Systems, sa născut la data de 18 Aprilie 1937 și a decedat la data de 14 Ianuarie 2009. Acest arhitect ceh a lăsat o amprentă pregnantă și personală asupra arhitecturii mondiale, fiind arhicunoscut pentru proiectele sale: iconul Selfridges Building din Birmingham și Centrul Media NatWest de la Lord’s Cricket Ground, construcție realizată împrumutând o tehnologie de la industria constructoare de nave, dar și celebra Bibliotecă Națională din Praga, din păcate nefinalizată, fiind anulată de autoritățile cehe.

Arhitectul, catalogat în stilul blobitecture, stă alături de Oscar NiemeyerBuckminster FullerFrank GehryNorman FosterLars Spuybroek și mulți alții care au folosit formele acestui stil. Utilizând acest stil și propriile linii, Jan Kaplický & Future Systems, au revigorat un spațiu din Mondena, Italia, dar, datorită decesului lui Kaplický, proiectul a fost preluat și finalizat de Shiro Studio, sub directa supraveghere a celor de la Future Systems, reprezentați de Andrea Morgante. Proiectul a fost câștigat în 2004, în urma unui concurs internațional.

Kaplický, a introdus în proiect, practic, două construcții, una de la începuturile sec al XIX-lea, clădire ce funcționa ca ateliere pentru firma Ferrari, moștenire de la tatăl lui Enzo Ferrari, acum fiind o reconversie în galerie expozițională, iar cea de-a doua, cea nouă, este o construcție sexy, puternică, latină, eye cathing, precum o mașină Ferrari, dar ne- utilizând „uzualul” roșu, caracteristic Scuderiei, ci galbenul pur, crud, ca o pictură a lui Barry Hilton (vezi: https://vondigto.wordpress.com/2012/05/14/unreal-place/).

Noua cladire, cu un acoperiș din aluminiu vopsit în galben, încununat cu o serie de lucarne, precum fantele unei mașini Ferrari, adăpostește o expoziție, în care sunt prezentate 21 de mașini care au scris istoria sub sigla Scuderiei Ferrari.

Pentru vechea clădire, arhitectul s-a inspirat dintr-o carte, practic, volumul unei cărți, folosind acoperișul pe post de carte deschisă, iar pereții fiind învăluiți de „pagini”, purtând vizitatorul, astfel, prin întreaga istorie a puternicei companii italiene și prin viata lui Enzo Ferrari.

Sursa: Centrul Ceh, Wikipedia, De zeen Magazine, Andrea Morgante, David Pasek.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s