Brusseles splendor

Această prezentare necesită JavaScript.

Sfârșitul secolului al XIX-lea accentuează linia rupturii, dintre o stare de spirit clasică și o nouă mentalitate modernă.

Această ruptură sa accentuat odată cu primii pași ai erei industriale, o eră începută încă din sec. al XVIII-lea.

Datorită acestei evoluții, de la epoca agricolă la cea industrială, s-a produs exodul maselor spre marile orașe, astfel meșteșugarii devin muncitori, apariția sindicatelor, dar și apariția unor noi programe arhitecturale, de la noile construcții ale muncitorimii de la periferia urbană la hale, imobile pentru birouri, gări, marile magazine, galerii comerciale, precum Galeria Victor-Emmanuel, creație a arhitectului Giuseppe Mengoni, 1865 Milano, etc.

Datorită acestor noi programe, apar și noi tehnici de construire, dar și câștigarea terenului, pentru structurile imobilelor, metalului în detrimentul betonului. Acest aspect a dat naștere utilizării la maximum a proprietăților acestui material, inclusiv, trecând bariera structurii și invadând estetica.

Atunci au luat naștere Turnul Eiffel, Flatrion Building, iar în Chicago, Louis Henry Sullivan, introduce structura din oțel, placată cu ceramică, piatră și cărămidă, tot acum luând naștere și zgârie norii.

Acum a luat naștere, probabil, cel mai frumos stil arhitectural, Art Nouveau, o reacție contra raționalismului și utilizarea predominanta a liniilor feminine, curbe.

Unul dintre cei mai reprezentanți arhitecți ai acestui stil, care a utilizat la maximum proprietățile metalului a fost Victor Horta.

După câteva realizări, acesta, reflectează timp de aproape șapte ani asupra unui nou limbaj plastic arhitectural. Cercetările sale duc, în 1893, la construirea hotelului Tassel din Bruxelles.

Acesta își poate pune aici, pentru prima dată, toate ideile sale fundamentale.

Datorita îngustimii loturilor din Bruxelles, arhitectul a trebuit să utilizeze niște artificii, modificând planul stil vagon, utilizat des în acest oraș, a plasat scara în centrul construcției, instalând un mare luminator, ce răspândește lumina de-a lungul etajelor, ori plasează oglinzi față în față. Acesta renunță la coridor și creează spatii fluide, ce se deschid unele din altele.

Horta este unul dintre primii arhitecți care introduceau utilizarea fierului în arhitectura casnică. Apropae pretutindeni, sistemele de asamblare prin nituire rămân la vedere, asemeni clădirilor industriale.

Dar, acesta a creeat întâietate liniilor curbe, fluide, vegetal cu inspirație din liane ori cârcei de viță-de-vie. Aceste fiind vizibile de la detaliile de balustradă, stâlpilor, grinzilor, până la mozaicul creat pe pardoseala ori vitraliile bovindoului.

Victor Horta aduce un răspuns concret problemei balanței dintre artă și structură, armonizandu-le raporturile, fiind practic atât inginer, dar și decorator, designer și colorist.

Acesta practic îi aduce un tribut lui Vitruviu, utilizând principiile acestuia din urmă: firmitasutilitasvenustas.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s