Theresia’s Pheonix

Recunosc, sincer și cu mâna pe inima, încă nu mi-am îndrumat pașii prin Urbea Timișoarei, dar doresc acest lucru cât mai curând posibil.

Este un oraș mai apropiat de vest, cu gusturi mai rafinate, un oraș cu o calitate superioară, cel putin asta este impresia mea de stranier al acestei urbe.

Am să prezint pe scurt o reabilitare a unei vechi părți iconice ale orașului  chiar și fără să ii trec pragul, sa ii simt prezenta fizic, ori sa ii simt mirosul de lemn vechi și de încărcata lui istorie.

Este vorba de un edificiu numit Bastionul Theresia, o construcție începută de către habsburgi din anul 1716.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cetatea a fost construită datorită consecințelor majore ale cucerii Timișoarei de către habsburgi, fiind înlocuită întreaga fortificație cu o cetate de zece ori mai mare, construcție realizata în stilul Vauban.

Această cetate, era înconjurată de trei centuri stelare ce puteau fi umplute cu apă, mai era prevazuta cu trei porți și nouă bastioane.

Dar, datorită timpului și dezinteresului cultural, din măreața cetate, nu au supraviețuit până azi decât patru fragmente: bastionul Theresia fiind singurul păstrat integral.

Datorită transformărilor tehnice, economice și sociale ale începutului de secol XX, s-a creat un nou context, unde construcția militară de tip Vauban nu își mai găsea locul, drept urmare, demolările nu au întârziat să apară.

La început, utilizat pe post de depozit de grâne bastionul, construit în stil baroc, între anii 1730 – 1733, transformat, în perioada 1758 – 1780, în reședința Episcopiei Romano-Catolice, pentru ca în cele din urmă să fie adaptată unei game extrem de variată de funcțiuni: ateliere și depozite, garaje, internate școlare, tipografie, o fabrică
de pantofi, arhivele statului, azil de bătrâni și multe altele.

Prima intervenție de restaurare și de refuncționalizare a avut loc la începutul anilor 1970, odată cu mutarea în incinta a colecțiilor etnografice ale Muzeului Banatului.

Dar lipsa generala de preocupare pentru conservarea monumentului a atras după sine degradarea cornișelor, fațadelor, intrărilor și chiar zidurilor.

În 2004 a fost lansat un concurs de arhitectură național, în care se cautau soluții de reabilitare a bastionului. Inițial se cautau doar soluții de infrastructură, dar arhitecții de la Archaeus au dorit integrarea cetății în polul central al orașului, dorind transformarea acestuia într-un icon și câștigarea orașului în prestanță.

Arhitecții au propus reamenajarea curții de onoare a bastionului, alături de de redarea aspectului inițial al monumentului prin restaurarea prudentă a acestuia în spiritul celui mai important cod al restauratorilor: Carta de la Veneția.

Deasupra zonei de parter, vegetația a dat un aspect și un farmec deosebit, deși crescută natural, arhitecții au dorit și reușit transformarea acestei zone într o terasă circulabilă, un adevarat punct inedit belvedere.

Materialele utilizate sunt reversibile, ce oferă un contrast subtil, elemente ce nu afectează substanța istorică. Materialele utilizate se întind de la: tabla de cupru, tâmplarii din lemn cu inserții neferoase, tencuieli și vopsitorii pe bază de var.

Actualmente, în zona mansardei, neutilizată de decenii, se află săli de expoziții și conferințe. Șarpanta fiind consolidată, o mare parte a vechii structuri fiind menținută, iar coșurile de fum fiind transformate în adevărate luminatoare, ce invadează mansarda.

Datorită acestui concurs și spiritului estetic, dar și conservator-contemporan al arhitecților de la Archaeus, salut intervenția asupra Bastionului Theresia, așteptând o renaștere a multor monumente plânse de pe întregul cuprins al României.

Sursa fotografii: Evenimentul Zilei și Revista Arhitectura.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s