Le Penseur sur la porte!

Sculptura, o artă care are o rădăcină adânc înfiptă în negurile istoriei umanității, trecând prin multe faze și interpretări pe tot parcursul acesteia.

Primele forme ale acestei arte, printre cele mai cunoscute exemple se numără Venus din Willendorf, iar ca exemplu neolitic românesc, cultura Hamangia, cu binecunoscutele opere: Gânditorul și femeia acestuia, iar de aici o întreagă explozie evolutivă.

Urmând cursul istoriei artei, ne lovim de sculptura sumeriană, cea a Mesopotamiei și a Egiptului Antic, unde proporțiile corpului uman, ori detaliile fizionomice lipsesc din atenția artistului, fiind doar figurative. Ulterior, în Grecia și apoi în Roma Antică întâlnim o obsesie a perfecțiunii și a redării cât mai fidele. Artă, care se va pierde în perioada sumbră a Evului Mediu, fiind resuscitată de artiștii Renașterii, Manierismului, Barocului, Clasicismului și Rococoului.

Sculptura își păstrează aceleași linii, trecând prin Neoclasicism și Romantism, iar în perioada imediat următoare schimbă radical macazul, ca un sentiment înăbușit de secole întregi, căpătând alte forme și mergând până la conceptualul lui Marcel Duchamp ori Alastair Mackie (vezi: https://vondigto.wordpress.com/2012/07/27/perpetual/), s.a.m.d.

Dar macazul ar fi fost blocat, dacă istoria nu ne-ar fi dat oameni precum Auguste Rodin. Promotorul care a reușit sa treacă peste barierele academismului și rigorilor sculpturii precedente. Acesta e adăugat sarea și piperul în sculptură, creând un nou limbaj plastic, vizual, tactil.

Această prezentare necesită JavaScript.

Auguste Rodin, se lovește de lipsa de înțelegere a contemporanilor. Acesta este preocupat sa surprindă viața în manifestări fugare, făcând să izbucnească formele din interior spre exterior.

Lucrările acestuia nu au suprafețe drepte, netede, uniforme, asemeni sculpturii grecești  ci sunt neregulate, cu adâncituri și ieșituri care agață lumina, creând  prin acest joc, iluzia realității  asemeni unui pictor impresionist.

Acesta dorește transformarea sculpturii, astfel încât aceasta să conducă la un simbol universal, monumental și abstract.

Criticat de contemporani, în anul 1877, primind chiar o groaznică palmă asupra stilului artistic.

Aceasta palmă dată, a fost aceea a utilizării unui mulaj după natură, pentru a obține o sculptură, denumită „Vârsta de bronz„. Sculptură ulterior cumpărată de către statul francez, care a dorit și chiar comandat o sculptură monumentală, pentru intrarea într-un viitor muzeu de Arte Decorative.

Acesta, a ales, față de o altă intrare monumentală, realizată pentru Baptisteriul din Florența, de Lorenzo Ghiberti, denumită Poarta Paradisului, ci a mers mai adânc în istorie, pășind pe urmele lui Dante Alighieri, alegând infernul acestuia.

Aceasta temă, cu figuri aparent haotice, ce par alese la întâmplare, fac aluzie la decăderea umanității și a moralității sfârșitului de veac trecut.

Din figurile alese, nu lipsește gânditorul, care te veghează de la intrare, fiind poziționat deasupra ușilor. Urmat de lăcomie, desfrâu, ură, răzbunare, mârșăvie, moarte. Aceasta lucrare este însă neterminată, statul francez preluând finalizarea proiectului, dar pe tot parcursul vieții, artistul a revenit pentru a mai lucra la acest proiect.

Poarta monumentală din bronz, a fost mutată la actualul Muzeu Rodin, inițial fiind ultima locuință a marelui artist, Auguste Rodin, și anume Hôtel Biron din Paris.

Într-o epocă în care interesul pentru mișcare, pentru instantaneu, pentru înregistrarea fidelă a senzațiilor de spectacolul realități a dus la apariția picturii impresioniste, Rodin și-a propus să revoluționeze limbajul sculpturii, făcându-l capabil să expună adevărul uman dincolo de clișeele academiste. Există o filiație directă între Rodin și Michelangelo, a cărui operă o studiase la Florența și Roma, și cu arhitectura catedralelor gotice. Principiul dinamic se referă la ceea ce el a numit „iluzia vieții”, adică verosimilitatea creației.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s