Made for the Divine

Această prezentare necesită JavaScript.


Liniștea, agonia de dinaintea somnului și extazul imaginației de după….

Cu astfel de principii, a trebuit să se confrunte frații Campani în realizarea unui ceas pentru Papa Alexander al VII-lea.

Papa i-a cerut lui Matteo Campani un ceas care să nu scoată un zgomot în timpul nopții, dar, totuși să îl vadă fără să fie nevoit să coboare din pat!

Acesta a discutat cu frații săi: Pietro Tommasi și Giuseppi și au acceptat provocarea. Aceasta comanda i-a fost atribuită lui Pietro Tommasi, fiind cel mai talentat dintre cei trei frați, pentru a onora aceasta cerere imposibilă.

Se cunosc destul de puține despre frații Campani:

Giuseppi Campani era recunoscut pentru precizia telescoapelor sale, dar și pentru participarea la redactarea Philosophical Transaction, ediția nr. 2 din anul 1665 a Royal Society of England, în legătură cu inelele Planetei Saturn.

Despre Matteo Campani, în schimb, circula chiar o legendă urbană, despre descoperirea primului pendul, invenție atribuită lui Huygens și Salomon Coster, printr-un accident. Se spune că, Matteo la o asemenea descoperire, s-a deplasat în Florența la patronul său, Arhiducele Ferdinand al II – lea.

Din moment ce această (invenție) a devenit un așa subiect minunat și foarte practic, m-am decis să îi iau, Înălțimii Sale Marele Duce de Toscana; dar spre surpinderea mea, Înălțimea Sa, mi-a arătat un ceas cu același tip de artificiu, construit din propria sa invenție. Acest lucru mi-a demonstrat , că prin studiu și aplicație, Înălțimea Sa, prin ingeniozitatea sa, a inventat singur, în timp ce eu am descoprit printr-un accident. Apoi acesta mi-a arătat un document al unui ceas similar, deși era un artificiu diferit, descoperit în Olanda, de către domnul Christian Huygens, de asemenea, Înălțimea Sa, pentru a mă onora și mai mult, mi-a dezvăluit un ceas mare de cameră, construit pentru domnul Galileo, care deținea un pendul, care, de asemenea nu era la fel de perfect ca al Majestății Sale, și era destul de diferit față de ceasul olandez. Totuși, nimeni nu poate nega faptul că și acesta era tot un ceas cu pendul. Drept urmare, a trebuit să îl recunosc pe Galileo Galilei, ca fiind primul inventator al acestui tip de ceas, dar îi aplicarii pendulului la orice tip de ceas. Înălțimea Sa, Prințul (Leopold?) a fost primul care a dat (ceasurilor cu pendul) dispunerea necesară și simplitatea mecanismului, lucruri care lipseau din mecanismul realizat de către Glalileo, pentru perfecționarea și acuratețea mai ridicată a acestui tip de ceas”*

La fel de puține se știu și despre constructorul ceasului, Pietro Tommasi Campani, excepție făcând faptul că, acesta a fost un bine cunoscut membru al cesornicarilor din Roma. Se cunoaște că, acesta, a lucrat în oras, în perioada 1656 – 1694.

Singura referire, la constructorul ceasului, este semnatura gravată: „Petrus Thomas Campanus Inventor Rome 1682″.

Acesta a construit mecanismul, în interiorul unei carcase furniruite din abanos, cu o decorație elaborată, țintuită cu monturi din alamă aurită și inserții de pietre semiprețioase. „Coloanele” sunt pictate în așa fel, încât să imite marmura. În partea superioară, a cadranului, printr-o apertură, ceasul îți indică trecerea timpului, în timp ce în partea de jos, prin pictura unei scene: „cele patru vârste ale omului” și cele patru timpuri ale zilei. Cadranul este, de asemenea, inscripționat cu motto-ul: „Volant Irreparabile Tempus” (timpul zboară iremediabil)

Ceasul, are ca funcții, orele, numere romane, realizate pe un disc rotativ, pus în mișcare de un lanț, vizibile printr-o apertură din cadran. Acesta, cadranul, este divizat în 4, indicând cealaltă funcție, respectiv, sferturile de oră, pictate pe partea superioară a cadranului cu numere de la I – III. Minutele sunt indicate printr-o înșiruire de divizații, pe toată lungimea aperturii.

În timpul nopții, cadranul este vizibil datorită luminii degajate de o lampă cu ulei, ce era montantă în interiorul carcasei, astfel încât lumina să treacă prin apertura, făcând posibilă vizualizarea orelor.

Campani a inventat acest mecanism silențios, cu un escapament de tip pendul, special pentru acest ceas, nocturn, pentru a nu deranja somnul deținătorului.

Influența ceasului, creeat de Campani, încă dăinuie, acest stil de a indica orele, a fost preluat și pe cadranele ceasurilor de buzunar, dar și pe cele de mână. Printre marile nume, se numară: Breguet, Audemars Piguet, Arnold & Son, Urwerk, aceștia din urmă și-au dedicat toate colecțiile acestui tip de ceas.

Despre acest fel de indicare a orelor, am mai scirs, vezi: Ceasul din sfere si 125 Golden Wheels

Referinte:

* Extras si traducere din cartea „The Study of Time II”. Tratat editat de catre J.T. Fraser si N. Lawrence – 1975.

http://www.pendulantic.com/exempl_rest/9999_eng.htm

http://www.invaluable.com/auction-lot/a-large-ebonized-night-timepiece,-petrus-thomas-c-134-c-iqn7ghzr3n

http://www.qahill.com/tz/starwheel/starwheel.html

Anunțuri

Pendulum

Pendulul, o invenție fascinantă, ce ne trimite adânc în istoria horologiei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Prima tentativa, a unei astfel de creați, a aparținut lui Galileo Galilei, o tentativă nerealizată, dar primul pas a fost realizat și chiar la o vârsta frageda, la 19 ani, respectiv anul 1583.

De fapt, celebrul fizician, astronom, matematician și filozof renascentist, Galileo Galilei, a descoperit isocronismul oscilațiilor, ce a condus la construirea pendulului.

Galileo considera, că acest isocronism al oscilațiilor, este independent față de amplitudine  dar, predecesorul acestuia, un alt fizician, ne demonstrează că acesta crește la amplitudini mari.

Numele acestui fizician, matematician, astronom și ceasornicar olandez este Christiaan Huygens. Acesta se naște la Haga, la data de 14 Aprilie 1629, fiind cel de-al doilea fiu al lui Constantijn Huygens, recunoscut poet și compozitor olandez.

Christiaan a început să studieze matematica și dreptul la Universitatea din Leiden și la College of Orange din Breda

Ulterior, acesta renunță la drept, dorind să devină un om de știință. Devine membru al Royal Society din 1663, iar în 1666, Huygens se mută la Paris, unde devine membru al French Academy of Sciences, aflată sub patronajul regelui Franței Louis XIV.

În domeniul horologiei, Christiaan Huygens, dă startul ceasurilor exacte, atât de indispensabile umanității. Acesta, studiind-ul pe Galilei, ajunge la concluzia trasă mai sus în privința isocronismului, și astfel proiectează primul ceas cu pendul, dar acesta nu este în stare să îl construiască singur, astfel ca recurge la ceasornicarul Salomon Coster. Cel mai vechi ceas creat de către cei doi este datat din 1657.

Acesta, a observat că, dacă amplasa două pendule, unul lângă altul, dar fără să se atingă, acestea, după o perioadă se sincronizau, dar se legănă în direcții opuse, fiind prima tentativa de a crea un ceas sympathique, o realizare ulterioară, creată de ceasornicarul Abraham-Louis Breguet.

De fapt, istoria ne prezintă primul ceasornicar care a realizat ceasul cu pendul, ca fiind chiar Salomon Coster, ceasul realizat de cei doi fiind semnat „Salomon Coster Haghe met privilege

În anul 1673, Huygens, publică cartea despre pendule ” Horologium Oscillatorium sive de motu pendulorum„, cea mai de seamă carte despre ceasornicărie scrisă de Huygens.

O controversă legată de apariția primului balansier, este încă în picioare, deoarece nu se știe exact, dacă Christiaan Huygens ori Robert Hooke au folosit prima dată această invenție.

La data de 8 Iulie 1695, Christiaan Huygens, moare, lăsând în urmă o întreagă enciclopedie a științei, astronomiei și ceasornicăriei.