Shakespeare’s question

Acum ceva vreme am discutat, la secțiunea Watch Personalities, articolul Selfwing, despre controversa unei invenții. În articolul respectiv am discutat despre Abraham-Louis Perrelet, iar acum este momentul să discutam despre celălalt ceasornicar și anume Hubert Sarton.

Această prezentare necesită JavaScript.

Născut în Liège la data de 3 Noiembrie 1748, acesta a devenit cunoscut, adevărat, doar între pereții cunoscătorilor, iar astăzi foarte puțină lume vorbește despre Sarton.

Acesta a trăit într-o perioadă importantă din istorie. Fiind considerat chiar un produs al
Iluminismului, el a fost, de asemenea, un precursor al erei industriale.
Mai mult, el a fost destul de norocos să crească și să trăiască în Liège, care, la
momentul a fost unul dintre centrele cele mai dinamice artizanale și industriale din Europa.
Foarte puțin s-a scris despre el, dar contribuția sa la arta de a construi adevărate piese ale orologeriei este de mare importanță. El a început să învețe aceasta artă de la al său unchi Dieudonné Sarton în 1762,  de aici acesta a demonstrat un talent remarcabil în arta și știința mecanicii. 

După finalizarea unei ucenicii de patru ani în Paris, la atelierul lui Pierre Leroy, fiul cel mare al lui Jean Baptiste Leroy (vezi: Le Roy) s-a întors la Liège în 1772 unde a devenit Maestru ceasornicar.

Câțiva ani mai târziu, în 1778, Jean-Baptiste  Leroy a trimis un portret al tatălui său,
însoțit de o dedicație care demonstrează stima pe care maestrul său o avea pentru Sarton: „Pentru dl. Sarton, ceasornicar la Liège, luând în considerare zelul său pentru
orologerie, în numele lui M. Leroy fils, director al Academiei Regale de Științe
la Paris, și „garde du cabinet de physique du Roi”,de la Passy „.

Curând după această distincție acordată de Leroy, Sarton a devenit Ceasornicar al Curții, numit de către Ducele Charles Alexander de Lorraine, Guvernatorul General al Țărilor de Jos Austriece, apoi, ca „Prim Mecanic „pentru Prințul Episcop-François Charles de Velbrück, unde sa bucurat de beneficiile unei poziții privilegiate, ce s-a extins dincolo de Principatul Liège.

Pe lângă meseria de ceasornicar, Sarton, a mai jucat, de asemenea, un rol civic, fiind numit Comisarul și trezorier al orașului Liège, în 1783.

Într-un raport publicat în 1789, atelierul de Hubert Sarton este descris în
termeni care reflectă diversitatea și calitatea muncii sale, precum și preocuparea
pentru inovare: „La HUBERT Sarton în Liège & Spa, unde se găsește un sortiment complet de orologii și ceasuri de buzunar, în cele mai noi stiluri, cum ar fi de aur
și ceasuri de argint de toate felurile […]. Unde se constată, de asemenea, un sortiment frumos de ceasuri de la cele mai simple la cele mai complexe „.

Unsprezece ani mai târziu, Trupele Revoluționare franceze au luat cu asalt Principatul Liège și a pus capăt dominației austriece. Nu se știe exact, dacă acest eveniment istoric a avut vreun efect asupra carierei lui Hubert Sarton, dar pornind de la acest eveniment, orologiile create de Sarton au urmat o nouă linie, dezvelind în majoritatea cazurilor mecanismele, în maniera skeleton.

Numărul de ceasuri produse de atelierul lui Sarton ne dezvăluie faptul că acesta avea numeroși angajați, deși, în momentul de față nu există niciun document care să ateste acest lucru.

Hubert Sarton a rămas faimos printre cunoscători, datorită inventării ceasului automatic, denumit atunci perpetuele. Aceste funcționa pe baza principiului rotor, în aceleași linii trasate și de către Abraham-Louis Perrelet, numai ca Sarton a depus actele pentru brevetare în 1778 la Academia Franceză de Științe.

Acest ceasornicar a creat o diversitate de ceasuri dea-lungul carierei sale, printre care:  Louis al XV-lea, ceasurile de tip liră Louis al XVI-lea, pendule de compagnie, o întreagă serie de ceasuri de tip skeleton. Toate aceste instrumente create de către Hubert Sarton sunt cu adevărat remarcabile, de o calitate extraordinară și o vastă diversitate.

Decizia iți poate aparține  dacă mecanismul automatic a aparținut lui Hubert Sarton ori lui Abraham-Louis Perrelet.

Informațiile din acest post sunt preluate din:

  • Hommage de Hubert Sarton à ses concitoyens… Amis des Arts et des Sciences…’ (Liège: J. A. Latour printers, 1822)
  • Rapport à la Société d’Emulation, 1789, de L.F. De Saive, F. Villette si Depaix Trefoncier

Un gând despre „Shakespeare’s question

  1. Pingback: Second by second | vondigto

Lasă un comentariu