R

• Ratapantă de cronograf: este un aratator suplimentar, folosit pentru a măsura două evenimente care încep în același timp, dar care au durate diferite. Arătătorul ratrapant este cuplat sub arătătorul cronografului, pe același ax, printr-un mecanism suplimentar, de o mare complexitate și ca atare foarte greu de realizat. Un buton special permite oprirea ratrapantei și citirea timpului intermediar corespunzător. Urmatoarea apăsare a butonului special are ca efect deplasarea rapidă a aratatorului ratrapant sub arătătorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urmă din mers, întrucât el a continuat să se rotească. Aceasta operație poate fi repetată ori de câte ori se dorește. Primele cronografe cu ratapantă au apărut în 1883. Ceasurile de mână cu ratrapantă sunt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sunt destul de rare și de o valoare deosebita, aceasta datorita gradului mare de dificultate a realizării lor

 

• Reglaj. Regalarea preciziei unui mecanism in diferite poziții și la diferite temperaturi. Pentru reglajul obișnuit a unui ceas de mână, se controlează ceasul în două poziții (cadran în sus și coroana în sus). Se ajunge astfel la diferențe de mers de maximum 30 sec /zi. Reglarea de precizie se face în urma unor măsurători în 5 poziții diferite, iar controlul se face la 3 temperaturi diferite (4°, 20°, 36°);

• Réhaut. Margine în jurul cadranului, sub geam. Poate fi folosit pentru prezentarea unor date tehnice. Traieste în prezent o renaștere, fiind folosită pentru a aduce elemente de design suplimentare;
• Repetitie (ceas cu): anunțarea acustică a elementelor timpului. Există diverse repetiții. Repetiția de minut bate orele, sferturile de ora și minutele. Unele bat de la sine, altele la apăsarea pe un buton. Pentru a deosebi de exemplu orele și minutele, por fi emise sunete de diferite înălțimi;

• Resort (arc): resortul este elementul care livrează energia necesară celorlalte elemente ale ceasului mecanic. El este fixat de barillet și de arborele bariletului. Din anul 1945 sunt folosite în fabricarea resorturilor aliaje speciale de fier-nichel-crom, cu adaosuri de cobalt-molibden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezistente la deformații și practic antimagnetice. Ele sunt formate dintr-o lungă bandă elastică și sunt rulate în formă de spiral. Pe măsura ce resortul se dezarmează, cuplul livrat scade, ceea ce influenteaza precizia mersului. La ceasurile cu remontare automată cuplul rămâne practic constant pe durata funcționarii, dacă ceasul este purtat în mod regulat;

• Retrogradă (afișarea): afișarea retrogradă a minutelor este cuplată cu o ora săritoare. Un arătător de minute parcurge o scală în sens retrograd (sens invers de rotație în raport cu acele unui ceas obișnuit) și când ajunge la zero, ora, afișată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale;

• Rezerva de mers (réserve de marche): timpul rămas, după întoarcerea totală a ceasului, până când arcul ceasului se găsește total relaxat și ceasul se oprește. Rezerva de mers poate să fie indicată în diverse feluri pe cadran;

• Rotorul: primul mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elvețiană Rolex în 1930. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de rotație. În 1942 fabricantul de eboșe Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotația în ambele sensuri ale rotorului;

• Rubine (Jewels). Au fost folosite pentru prima oară de orologerii britanici pentru a reduce frecarea axelor rotitoare în ceas și a mări longevitatea acestora. Rubinele sintetice sunt folosite în mecanismele de ceas din anul 1902.