A fi sau a nu fi, fiul ori tatăl?

PAUL GOTTEREAU vs ALFRED GOTTEREAU

Palatul C.E.C.

Biblioteca Central Universitara

Palatul Dinu Mihail Craiova

Muzeul National de Arta

Arhitectul francez Paul Gotterereau a fost cunoscut drept unul dintre arhitecții Micului Paris al sec. XIX-lea, fiind fiului arhitectului Alfred Gottereau.

Printre lucrările de anvergură, realizate de Paul Gottereau, se numără Palatul Regal (astăzi fiind sediul Muzeului Național de Artă);  Palatul C.E.C.;  Biblioteca Central Universitară din București, Palatul Fundației Universitare Carol I; Palatul Dinu Mihail din Craiova;  Casa A.G. Assan, sediu al Hotel Metropole, construit împreună cu tatăl său.

Palatul Regal din București, clădirea impozantă situată în Nord – Vestul Pieței Revoluției, a fost o inițiativă a prințului Dinicu Golescu. Construit în 1815, acesta a suferit multe modificări de-a lungul mai multor decenii. Clădirea fiind remodelată după planurile arhitectul francez Paul Gottereau în perioada 1882-1885. Reconstruit în perioada 1930-1938, datorita unui incendiu de proporții din 1926. Începând din 1948 Palatul Regal devine sediul Muzeului Național de Artă.

Palatul C.E.C.,(parere personală, consider că acest imobil a fost creat de tatal lui, Alfred Gottereau, conform lec. arh. Adrian Craciunescu din cadrul UAUIM),  este o clădire din București situată în Calea Victoriei. Piatra de temelie a imobilului a formei actuale a fost pusă pe 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. Primele datări ale așezămintelor, datează din sec al XVI-lea. Acesta a fost restaurată de Constantin Brancoveanu în anii 1702-1703, pentru ca apoi sa fie demolat în 1875, datorită degradării excesive. Actuala clădire fiind ridicată după planurile arhitectului Alfred Gottereau, și conține elemente specific arhitecturii eclectic franceze de la sfârșitul sec al XIX. Palatul a fost finalizat în 1900.

-Biblioteca Central Universitara din Bucuresti. Este situată în Palatul Fundației Universitare Carol I, sediul fostelor Fundații Regale. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Paul Gottereau, pe locul cumpărat de Regele Carol I. Construcția a fost finalizată în 1893, în următorii 2 ani fiind așezământul numit Fundația Universitară Carol I. La data de 14.03.1895, Regele Carol I inaugurează clădirea. În 1911, Paul Gottereau execută extinderea construcției, care a fost dată in folosință pe 9. 05.1914. Clădirea a trecut, în timpul revoluției din 1989 printr-un grav incendiu, fiind distrus acoperișul, foarte multe volume și publicații rare. În 1990, sub egida UNESCO a început reconstrucția clădirii, modernizarea, și restaurarea exteriorului. În 20.11.2011 fiind redeschisă oficial.

Palatul lui Dinu Mihail din Craiova este o adevărată bijuterie arhitecturală ce datează de la începutul sec al XX-lea, devenid din 1954 sediul Muzeului de Artă. Dinu Mihail, macedonean, al doilea cel mai bogat om din Romania, după ministrul Gh. Grigore Cantacuzino, își dorea o reședință demnă de poziția sa socială, apeland la cei mai buni specialiști străini: arhitectul Curtii Regale Paul Gottereau, care a realizat planurile construcției, ridicat în perioada 1900-1907, supravegherea construcției fiind realizată de arhitectul Italian Constantino Cichi. Acesta a fost construit în stilul academismului fancez, cu elemente aparținătoare barocului târziu. Palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramente, ornamente, feroneria balcoanelor, coloanele, etc), dar și prin folosirea, la interior, a celor mai bune materiale: scara de onoare din marmura de Carrara, candelabrul din sticlă de Murano, oglinzi venețiene, pereți tapisați cu mătase de Lyon. Un alt lucru, promotor în Romania începutului de sec XX, a fost dotarea, de la început a reședinței cu instalație electrică și încălzire centrală.

Casa A.G. Assan, astăzi sediul Hotelului Metropole, a fost construită de cei doi Gottereau, Alfred, tatal și Paul fiul. Aceasta a fost construită în stilul eclectic, autorizația de construcție datând din 18 iunie 1873. Aceasta construcție, la interior, a avut amprenta inserției metalului , fiind la începuturile gloriei frumoaselor structurii metalice autohtone.

Bibliografie: Blogul Lectorului Arhitect Adrian Craciunescu http://a-craciunescu.blogspot.com/ subiectul despre Fundațiile Regale

Site-ul  http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=11409 subiectul: Palatul Dinu Mihail din Craiova, redactat de Irina Spirescu.

Blogul: Historyc Houses of Romania al lui Valentin Mandache http://historo.wordpress.com/

Acțiuni umanitare și un student întârziat

Această prezentare necesită JavaScript.

Legat de titlu, cam totă lumea știe acțiunea, de atunci: „Dați un leu pentru Ateneu”, dar care e cealaltă fază?

Sincer nu am citit cartea lui Gib. I. Mihăescu, Zilele și Nopțile unui student întârziat, dar o sa o fac la prima ocazie, aici studentul în culpă fiind Paul Louis Albert Galleron.

– Cine e studentul întârziat în culpă?

– Păi nimeni altul decât arhitectul Ateneului Român!

– Aham, hehe, și cam cât de întârziat a fost?

– Eh, un fleac, doar 20 de ani de studenție, toți pentru a câștiga un premiu, și nu, nu a intra în Guiness Book!

Nu vreau să bag portrete cu Meme pe aici, că na ACTA mă va băga la zdup, ce naiba, dacă Pepsi vrea culoarea albastră, RAL 5010 sa fie culoarea lor oficială (via: Biegbeder-cartea al cărui titlu este prețul ei!), de ce și 9Gag să nu vrea asta!

În perioada Micului Paris, mulți arhitecți francezi, studenți ai Școlii Beaux Arts, au luat cu asalt stilul și modul de proiectare vestic, poate și câteva ciupituri autohtone tradiționale, dar asta poate după o vreme.

Printre arhitecții stranieri: Albert Ballu, controversata familie, mă rog tată și fiu Gottereau, Xavier Villacrosse  și Paul Luis Albert Galleron.

Galleron a fost născut la Paris, în anul 1846. Până în perioada studenției, nu se cunosc prea multe detalii despre el. După cum am menționat mai sus, Galleron a început studiile la prestigioasa Ecole de Beaux Arts din Paris în 1867, finalizându-le 20 de ani mai târziu, urmărind cu îndârjire premiul Grand Prix de Rome, pe care l-a ratat de fiecare dată, iar până la urmă a renunțat.

Totuși, deși a avut o studenție foarte lungă, nu este de luat în râs.

Ateneul a fost construit sub indicațiile și planurile lui Galleron, propus pentru realizarea acestei construcții, de faimosul arhitect francez Charles Garnier, creatorul operei pariziene, sau „Palais Garnier„.

O altă mare lucrare, realizată pe plaiurile urbei lui Bucur, este Palatul Băncii Naționale, realizat împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Garnier.

Celelalte construcții poziționate pe harta bucureșteană sunt majoritatea case de locuit, printre care se mai numără și Azilul Elena Slătineanu din Calea Dorobanți. Iar în Craiova se află Hotelul – locuință a lui Geblescu.

Să revenim la construcție, Albert Galleron, a dorit păstrarea fundațiilor fostului Manej al Societății Equestra Română, situat pe terenul ce a aparținut familiei Văcărescu, actualmente pe Calea Victoriei, Piața George Enescu, mai exact în partea nordică a Pieței Palatului.

Astăzi este o Sală de concerte și sediul Filarmonicii „George Enescu„, iar construcția a fost demarată în 1886, sub deviza de incipit a acestui fragment: „Dați un leu pentru Ateneu”. Inaugurarea clădirii, a fost făcut acum fix 124 de ani + 1 zi, adică 14 februarie 1888.

Designul este recunoscut de departe, ca aparținând stilului Școlii Pariziene Beaux Arts. Ateneul prezintă un peristil cu o lățime de 48 de metri, cu 6 coloane de 12 metri înălțime, înălțimea fiind aceeași ca și a Erehteionului din Atena, pe fațada principală.

Sub peristil se află 5 medalioane, reprezentând, evident 5 mari domnitori ai țării și anume: Carol I al României, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Vasile Lupu și Alexandru cel Bun, toate realizate din mozaic.

Înălțimea totală a edificiului este de 41 de metri, inclusiv vârful cupolei. În interior adăpostește o sală de concerte, diametrul 28,50 m, înălțimea fiind de 16 m, cu 600 de locuri în zona de parter și 52 de locuri în logii.

Deasupra logiilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, exceptând scena, se desfășoară o frescă, lată de 3 m și 70 m lungimea, începută în 1933, finalizată în 1939, de artistul Costin Petrescu. Această frescă reprezintă 25 de scene reprezentative din istoria națională.

La inițiativa lui George Enescu, în 1935, au fost strânse fonduri pentru construirea orgii de concert, amplasată în spatele scenei. Deci fiind a doua acțiune umanitară, ori cheta colectivă, pentru acest monument național.

Monumentul a fost restaurat și consolidat în perioada 2000 – 2004 de arh. Raluca Nicoară & al. și Ing. Dragoș Badea, redeschis în 2005 cu ocazia Festivalului Internațional George Enescu, ediția a XVII-a.

Anul trecut, Ateneul a fost înscris în lista Locurilor din Patrimoniul UNESCO, din 2004 este înscris în Lista Monumentelor Istorice, sub codul LMI B-II-m-A-18789, grupa valorică A, de valoare națională și universală. Pe 13 februarie 2007 a intrat în lista Patrimomiului European.

Sursa:

http://www.zf.ro

https://www.wikipedia.org/

http://florijianu.ddt.ro/index.php/

Acasă