The bird repeter

Această prezentare necesită JavaScript.

A lansa un ceas pe scena horologiei este una, a lansa un ceas care este el însuși o scenă teatrală, este alta.

Un lucru dovedit de primii ceasornicari anonimi, care au pus în scenă primele ceasuri automaton, ceasuri care prezintă mici scenete, unele alegorice, altele erotice.

Cel mai distins ceasornicar, al acestor tipuri de mecanisme a fost, Pierre Jaquet-Droz, despre care am mai vorbit (vezi: https://vondigto.wordpress.com/2012/09/23/rossignol-mecanique/ ori: https://vondigto.wordpress.com/2012/03/12/jaquet-droz-petite-heure-minute-art-deco/ sau: https://vondigto.wordpress.com/2012/02/29/jaquet-droz-for-only-watch-2009/).

După cum am descris anterior, în articolul dedicat doar ceasornicarului sus numit, o comparație între mecanismele lui Jaquet-Droz și Hans Christian Andersen, azi am să continui mica poveste, dar sub o alta formă.

Se spune că, tânărul Jaquet-Droz, născut în cantonul elvețian, La Chaux-de-Fonds, era un mare ornitofil, iar sub acest pretext, ceasornicarii de la Jaquet Droz, ii dedică în 2012, un ceas denumit Bird Repeater.

Pe cadranul acestui ceas, prezentat ca o scena, apar 2 păsări Cyanistes caeruleus ori Parus caeruleus, foarte comune în zona în care a copilărit marele ceasornicar, dar și foarte îndrăgite de acesta.

Acest cadran este lucrat cu o atenție foarte mare asupra detaliilor, păstrând semnătura brand-ului Jaquet Droz, adică un sub-cadran pentru ore și minute poziționat în zona superioara a cadranului. Acest cadran a fost pictat manual, prin emailare și aplicarea de praf de perlă, pentru zona de fundal a scenei. 

Mica scenă, sculptată în relief, este acționată de butonul pentru minute-repeter, situat în jurul orei 9, mecanism ce anunță orele, sferturile de oră și minutele.

Secundele sunt indicate în jurul orei 9, printr-un cadran alegoric, reprezentat de o cascadă, acest disc fiind negradat.

Pentru a vizualiza aceasta mică scenetă, vă rog să accesați: 

Inima acestui ceas a fost creată din 508 componente, calibrul RMA88, încununat cu 69 de rubine și o frecvență de 18.000 de vibrații de oră. Acest mecanism, mecanic, este îmbrăcat cu o carcasă din aur roșu, cu un diametru de 47 de mm. Carcasa ce permite vizionarea mecanismului prin geamul de cristale de safir de pe spatele acestuia.

Cadranul cu mica sceneta fiind învelit într-un geam convex de safire, datorită mișcărilor micilor păsări, iar finisajul ceasului este o curea neagră de aligator, ce se închide cu o cataramă din aur roșu.

Ceasul a fost creat într-o serie limitată de 8 bucăți. Pentru mai multe detalii accesați: http://www.jaquet-droz.com/

C – D

• Cronofotografie: tehnică ce permite obținerea unei serii de clișee urmărind descompunerea unei mișcări;

• Crochiu: desen rapid, executat după natură;

• Conceptual: arta conceptuală propune o reflecție asupra operei de artă. Realizarea lucrării nu mai constituie scopul creației artistice. În arta conceptuală numai ideea este importantă;

• Colaj: realizare puțin rezistentă, în care unele materiale luate din mediul înconjurător (hârtie, țesături  etc.) sunt incorporate direct în execuția plastică. Nu trebuie confundat cu fotomontajul;
• Clasic: caracterizează operele Antichității greco-romane; prin extensie, definește creații care fac referire la Antichitate ori cele care urmează o tradiție;

• Clarobscur: tehnică ce presupune un ecleraj special (lumânare, sfeșnic  proiector…) permițând alăturarea zonelor foarte luminoase și cele lăsate în umbră profundă;

• Cina: reprezentare a ultimei mese luate de Hristos împreună cu apostolii săi, cu prilejul căreia a introdus euharistia;
• Champlavé: motive ornamentale sculptate pe un fond ușor adâncit și umplut cu mastic negru ori pastă de sticlă colorată (la basoreliefuri în piatră);

• Champlevé: smalț turnat în alveole săpate în suprafața metalului (la emailuri);
• Ceară pierdută: veche tehnică de turnare în bronz a statuilor. În jurul unui sâmbure central de argilă, sculptorul așterne un strat subțire de ceară în care realizează formele statuii. Totul este apoi acoperit cu un tipar exterior de argilă. Bronzul topit se toarnă prin partea de sus a tiparului și ia locul formei de ceară. Spărgând tiparul exterior, se ajunge la statuie. Această tehnică nu permite decât obținerea unei singure probe, căci statuia este în ceară pierdută;

• Cariatidă: statuie feminină care îndeplinește rolul unei coloane;
• Canon: ansamblu de proporții armonioase, definite printr-un sistem de norme. Căutarea unui ideal a fost diferită în timp și spațiu;

• Camaieu: pictură realizată prin utilizarea unei singure culori cu mai mult ori mai putin alb sau negru;

• Caligrafie: scriere foarte îngrijită  elegantă și ornamentată, executată în trecut de către caligrafi;

• Decalcomanie: tehnică inventată de pictorul Oscar Dominguez și utilizată de suprarealiști  Consta în valorificarea controlată a petelor de cerneală sau de vopsea întinse prin presare;

• Diptic: lucrare pictată ori sculptată pe două panouri fixe sau mobile;

• Drapaj: dispunere a faldurilor unui vesmânt în funcție de nevoile reprezentării (desen, pictură ori sculptură).

Simbioza

Creativitate explozivă, multe picături de sudoare și miros de oboseală.

Această prezentare necesită JavaScript.

Împreună au creat un parazit sculptural multiplu. O simbioză între sculptură și arhitectură. Numen/For Use sunt promotorii unor instalații de mari dimensiuni, ce parazitează mai multe piese arhitecturale printre care: Net Z33 de pe clădirea House for Contemporary Art Z33, Hasselt, Belgia. Arta lor a început să capete proporții foarte mari în Melbourne, parazitând cu benzi adezive Federation Square. O operă inserată într-o altă operă, ambele invitând la relaționare socială și culturală. Culminând cu o instalație evoluată de la simpla bandă adezivă și schelet metalic la un simbolism organic și spiritual, îmbrăcat într-o suprafață aspră, aproape industrială, la exterior și un roșu cald, carnal la interior.
Tuft Pula , este numele ultimei creații, fiind amplasată în nava centrală a unei foste biserici din orașul Pula, Croația.

Amplasarea și schimbarea transparenței împing lucrarea spre o rigoare aproape academică, urmărind perfecțiunea simetriei și proporțiilor până și la utilizarea culorii de roșu canonic.
Ca și în cazul celorlalte instalații, cei de la Numeu/For Use, te invită să le pășești opera, să te integrezi în ea, să devii o simbioză temporară, să devii interiorul muncii, sudorii și imaginației lor nesecate.

Reluare de pe site-ul: http://www.doitreisi.ro/2012/05/simbioza-celor-de-la-numenfor-use/

Time writer

Bourges, Franța, în anul 1768 se naște o legendă, acesta se numește Louis Moinet. Născut într-o familie de fermieri foarte prosperi.

Această prezentare necesită JavaScript.

Geniul acestui ceasornicar a fost vizibil de fraged, încă din copilărie fiind întotdeauna primul din clasă.

La vârsta de 20 de ani a plecat la Roma pentru a studia arhitectura, sculptura și pictura, urmând apoi Florența, și Paris, unde, ulterior a devenit profesor al Academiei Franceze. În perioada când acesta era profesor, ia întâlnit pe astronomul Jérôme Lalande, sculptorul Pierre-Philippe Thomire și nu în ultimul rând cu iluzionistul și ceasornicarul francez Jean Eugène Robert-Houdin. Aceștia i-au influențat ireversibil viața lui Louis Moinet, făcând o adevărată pasiune pentru mecanică și horologie.

Începând cu anii 1800, Louis Moinet, se deplasează din ce în ce mai des în Elveția, în special în Jura și în Vallée de Joux. În această perioadă îl întâlnește pe Abraham-Louis Breguet, alături de care va lucra o bună bucată de timp, devenind ulterior un bun prieten și sfătuitor în materie de horologie, dar fiul lui Breguet nu a acceptat prea ușor această apropiere, deoarece Breguet petrecea mai mult timp alături de Moinet decât alături de el. După moartea lui Breguet, Louis Moinet părăsește casa acestuia la scurt timp.

Acești doi ceasornicari au creat o era de aur a horologiei, ambii fiind ceasornicarii marilor Curți Regale ale Europei, Louis Moinet, ajungând chiar și la Casa Albă a Statelor Unite ale Americii.

Ceasurile sale au încântat  privirile și inimile unor adevărate nume care au scris istoria precum: Napoleon Bonaparte, Regele George al IV-lea al Regatului Unit, țarul Alexander I al Rusiei, Joachim Murat regele Neapolelui, președinții Statelor Unite Thomas Jefferson și James Monroe, Regele Ernest Augustus I.

Louis Moinet a fost implicat atât în creerea de ceasuri pentru marină, precum și a ceasuri astronomice și civile. A devenit celebru datorită ceasurilor sale astronomice, dar și a cronometrelor, fiind propus pentru ocuparea postului de Președinte al Cronometriei din Paris și ocupând acest scaun.

Dar, mai presus de inteligența sa a stat altruismul său, dăruind lumii, din anul 1848, o carte despre horologie, practic o biblie pentru creatori de ceasuri din lume, aceasta se împarte în două volume și se numește „Traité d’Horlogerie”. Scrierea tratatului a durat 20 de ani, în care ceasornicarul Louis Moinet se dezbracă și dezbracă tainele horologiei, dăruindu-le profanilor.

Mărețul ceasornicar se stinge din viață în anul 1853, la vârsta de 85 de ani. În cei 85 de ani de viață, acesta a sacrificat totul în numele artei, sa sacrificat pe el, timpul lui, dar și sănătatea lui.

Astăzi numele Louis Moinet a renăscut sub bagheta lui Jean-Marie Schaller, în Elveția, în Saint Blaise. În prezent manufactura creează ceasuri speciale, în ediții limitate ori piese unice. Dar nu s-au oprit doar aici, ele se disting prin utilizarea unor materiale neobișnuite și rare, precum palmier fosilizat, meteoriți ori oase de dinozauri, cadrane guilloche, și indicatoare goutte de rosée.

De curând, lui Louis Moinet, a primit titlul de prim constructor al unui cronograf, astfel, noua descoperire schimbă radical istoria ceasornicăriei. Acest prim cronograf, denumit de Louis Moinet: „compteur de tierces”, pare a fi construit în anul 1816, acesta este folosit doar ca un cronograf, fără să indice în rest orele ori minutele. Cronograful creat de Moinet, pare unul în adevăratul sens al cuvântului, fiind acționat de 2 butoane,  cu un contor central pentru secunde, calculând și diviziuni ale secundei, datorită spiritului inovator al lui Moinet, crescând vibrațiile mecanismului a reușit sa obțină o precizie covârșitoare, dar și contor pentru minute și ore, toate înglobate într-un design ușor de citit. Mai multe detalii despre aceasta descoperire puteți găsi accesând : Louis Moinet – inventor of the chronograph

Dacă doriți să aflați mai multe despre Louis Moinet și noile ceasuri, vă rog să accesați: http://www.louismoinet.com/ ori să vizionați clipul: 

1.  Portretul lui Louis Moinet;
2. Traité d’Horlogerie;
3. Foaie de capăt a cărții Traité d’Horlogerie;
4. Ceasul creat de Louis Moinet pentru Regele George al IV-lea al Angliei;
5. Ceasul lui Napoleon, creat de Louis Moinet în formă de amforă;
6. Ceasul creat pentru Țarul Alexandru I al Rusiei;
7. Superbul ceas creat pentru Joachim Murat;
8. Ceasul achiziționat de Thomas Jefferson;
9. Ceasul creat in forma de amfora ce utilizează discuri pentru indicarea orelor, creat pentru Ernest Augustus I;
10. Ceasul creat pentru președintele S.U.A. James Monroe;
11. Cronograful creat de către Louis Moinet.

Duomètre à Sphérotourbillon

Această prezentare necesită JavaScript.

Jaeger LeCoultre, un nume sonor al instrumentelor de măsurat timpul, un nume stabilit încă din 1833.

Primele complicații realizate de manufactură au fost: Double complications, constând într-un mecanism cronograf cu repeter, în anul 1891, iar din anul 1895, manufactura creează Grand Complications, introducând și calendarul perpetuu.

Conceptul Dual Wing a apărut în manufactură în anul 1880, fiind preluat în anul 2007 când s-a creat seria Duomètre.

Modelul ales, Duomètre à Sphérotourbillon, a creat o revoluție pe câmpul modelelor Grande Complication. Ceasul se mândrește cu un tourbillon multi-axis, o invenție nouă în sânul Jaeger-LeCoultre. Acest tourbillon, care, pe lângă mișcarea în jurul propriei axe, mai are o axă înclinată la 20°, ceea ce reduce considerabil efectul gravitațional indiferent de poziția ceasului, față de un tourbillon normal.

Revoluționarul Dual Wing, introdus în calibrul 382, in house, demonstrează iar că funcționalitatea, precizia și complicațiile pot merge mână în mână. Cei de la Jaeger LeCoultre au preferat modelul acesta de mecanism, datorită faptului că acesta nu își pierde din precizie, un barillet fiind folosit pentru indicarea orelor și minutelor, iar celalalt pentru restul de funcții.

Ceasul este împărțit în 3 cadrane, plus o apertură generoasă, în formă de aripi, pentru a face vizibilă bijuteria care împodobește ceasul, tourbillon-ul multi-axis. Curios la acest nume dat de cei de la Jaeger LeCoultre, deoarece, tourbillon-ul nu este așezat într-un lăcaș sferic, precum al celor de la Zenith, de care am să vorbesc în curând. Iar tourbillon-ul are mai mult o formă conică, decât plată.

Cadranul orelor, off-centred, este împodobit cu indecși liniari, cifrele fiind aplicate, doar pentru orele 12, 3, 6 și 9. Concentric, dar mai mare, se află cadranul pentru dată, momentan, fiind mai mici. Spun momentan, până la apariția variantei destinate publicului, acest ceas fiind un prototip prezentat de cei de la Jaeger LeCoultre cu ocazia SIHH 2012.

Secundele sunt indicate în cadranul situat la ora 6, iar  la ora 12 fiind situată funcția de AM – PM. Intre aceste cadrane se află indicatoarele pentru rezerva de energie pentru ambele barillete.

Inima ceasului, calibrul 382, este vizibilă prin geamul din cristale de safir de pe spatele ceasului. Acest mecanism este compus din 460 de componente, 55 de rubine, iar tourbillon-ul este compus din  , este un mecanism mecanic, a cărui rezervă de energie este de 50 de ore.

Mecanismul este inclus într-o carcasă din aur roz de 18 carate ce are diametrul de 42 de mm. Carcasa este finisată cu o curea din piele de crocodil neagră.

Închei prin prezentarea unui scurt clip de prezentare al bijuteriei create de ceasornicarii de la Jaeger LeCoultre: