It’s a kind of magic

Această prezentare necesită JavaScript.

Am să încep întâi cu un mic videoclip de prezentare: Rotonde de Cartier Double Mystery Tourbillon.

Mecanismul ceasului misterios (vezi J-K-L-M), un mecanism fascinant, despre al cărui prim creator am să discut în următoarea postare din categoria Watch Personalities și anume magicianul Jean-Eugène Robert-Houdin.

Ceasul prezentat astăzi aparține companiei Cartier și se numește Rotonde de Cartier Double Mystery Tourbillon și a fost prezentat la SIHH 2013, care a atras atenția mai multor vizitatori.

Deși, nu este prima tentativă a ceasornicarilor de la Cartier în realizarea ceasurilor misterioase, acestea ne încântă privirile începând cu sfârșitul sec al XIX-lea. Manufactura a încercat anul acesta să depășească acest statut al ceasurilor misterioase și să meargă mai departe. În principal, ceasurile misterioase, au creat magia doar în jurul indicatoarelor, fie ele de ore, minute, secunde, ori contoare cronograf, iar acum, în cazul cartier, piesa supusă magiei este tourbillon-ul, care pare să plutească în interiorul ceasului. Arhitectura acestui 5 minute tourbillon plutitor, a fost încadrată de două discuri de sticlă ce ii conferă o imagine ambiguă, precum o iluzie optică.

Inima acestui ceas, un risc asumat de casa Cartier, este un calibru nou, denumit 9454MC,  mecanic, a cărui inimă bate cu 21 600 vph, compus din 242 de componente și 25 de rubine și o rezervă de mers de 52 de ore. Mecanismul poartă sigiliul Poinçon de Genève, deși este un calibru nou.

Calibrul este montat într-o carcasă din platină, cu un diametru de 45 de mm, ce îi conferă o protecție de până la 30 de metri adâncime. Cadranul, împărțit simetric în două, pe orizontală, definind practic două cadrane, este tratat guilloche în stilul décor flammé ca fond, are aplicate, numerale romane, numărul IX fiind un pic mai diferit.

Primul cadran, situat în partea superioară, este cel dedicat orelor și minutelor, ale căror indicatoare au fost tratate cu flacără, iar cel de-al doilea fiind dedicat complicației tourbillon-ului zburător și părții de iluzie optica a ceasului misterios.

Ceasul are parte de câteva finisaje fine și subtile, remontoar-ul este tratat în stilul deja clasic Cartier, cabachon, iar prin geamul de cristale de safir, de pe spatele ceasului, se pot observa finele decorații Côtes de Genève, plasate orizontal. Cureaua neagră, din piele de aligator, se închide cu o încuietoare simplă din aur alb.

Piece Unique

Drumul spre o capodoperă este întotdeauna greu, încununat cu spini și praf, vise deșarte,  nopți pierdute, nervi întinși la maximum, posibilitatea unui eșec, dar răbdarea și perseverența, care iți curge prin vene iți țin mintea, ochii, auzul și mâinile treze și capabile de a duce la bun sfârșit lucrul început, chiar și cu sacrificii supreme. Dar finalul și aplauzele sunt o gură enormă de aer, o revitalizare ori o renaștere a întregului eu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Această renaștere este posibilă și prin împreunarea cunoștințelor cumulate până în prezent, dar și prin încercarea de autodepășire, atât în materie tehnică, dar și estetică.

Ceasul prezentat astăzi, o piesă unică, realizată de un singur ceasornicar și nu o armată de ceasornicari, se numește Renaissance Minute Repeater Tourbillon, o capodoperă semnată Peter Speake – Marin, un ceasornicar despre care am să vorbesc într-o bună zi.

Această capodoperă a ceasornicarului își are influenta în primul ceas realizat de acesta, The Foundation Watch, dar și din deja celebra colecție Picadilly, celebrele indicatoare feuille, albastre, dar și carcasa tourbillon-ului, încununată cu logo-ul companiei.

Minute repeater, o complicație destul de comună la ceasurile de buzunar, dar extrem de rară în cazul ceasurilor de mână. O complicație realizabilă doar de anumiți ceasornicari, deoarece acustica este elementul cheie în mecanica acestui tip de mecanism.

Un scurt clip, pentru a înțelege ceea ce înseamnă minute repeater-ul din mecanismul acestui ceas:

(iar pentru o definiție, accesează:  https://vondigto.wordpress.com/2012/04/16/j-l-m/).

Peter Speake Marine a mers mai departe, împingând aceasta complicație, spre o muchie de cuțit, dezgolindu-și secretele, prin realizarea unui ceas skeleton.

Un mecanism, all-or-nothing, realizat din 330 de piese, încununat cu 29 de rubine și cu o rezervă de energie de 100 de ore, este vizibil pe ambele fețe. Acest mecanism este învelit într-o carcasă cu diametrul de 44 de mm, realizată din aur roz. Carcasa, ce prezintă la ora 3 remontorul, iar la ora 9, poussoir-ul de acționare al minute repeater-ului, are o grosime de doar 11 mm.

Cadranul ceasului este împărțit într-o simetrie asimetrică, dar într-o armonie extremă a proporțiilor, precum spirala numărului de aur. Acesta este împărțit în 4 părți egale, dispuse în formă de cruce, simetria fiind spartă de tourbillon-ul de la ora 5.

Indicatoarele, de ore și minute, sunt realizate în stil feuille, deja iconice pentru Speake-Marin, iar cele pentru secunde, este plasat în centrul tourbillon-ului, albăstrit la flacără precum celelalte două.

Dar capodopera își dezvăluie cea mai spectaculoasă parte, doar întorcând ceasul, pentru a vizualiza spatele. Acesta dezvăluie o frumoasă gravură, realizată de mâna lui Peter Speake-Marin.

Iar în ceasul ales, este gravat, pe toate plăcuțele un detaliu, practic portretul lui Venus, din pictura Nașterea lui Venus, realizată de artistul Sandro Botticelli (vezi: https://vondigto.wordpress.com/2012/03/31/nasterea-eroticului-renascentist/), ce ne poartă gândul spre perioada la care face referire numele acestui ceas. Pe lângă această gravură, mai apar inscripțiile: Piece Unique, Speake-Marin și London-Geneve, asemeni și ceasului lansat, dar care are gravat un dragon (vezi: http://www.speake-marin.com/watches_renaissance_back.php).

Prin lansarea acestei capodopere, ce înglobează, un mecanism dezvelit, ce posedă un minute repeater, ce anunță orele, sferturile de oră și minutele, un tourbillon de 60 de secunde, dar și atenția la detalii, proporțiile calculate riguros și un plus de artă, ce finisează ceasul, alături de o curea din piele neagră și geamuri din cristale de safir.

Un ceas ce a făcut vâlvă și a ridicat ceasornicăria Speake-Marin pe alte culmi, fiind și cel mai scump ceas creat de companie, până în prezent.

Sper să ne mai încânte privirile și auzul cât mai curând. Vă invit să ii treceți pragul: http://www.speake-marin.com/index.php

Duomètre à Sphérotourbillon

Această prezentare necesită JavaScript.

Jaeger LeCoultre, un nume sonor al instrumentelor de măsurat timpul, un nume stabilit încă din 1833.

Primele complicații realizate de manufactură au fost: Double complications, constând într-un mecanism cronograf cu repeter, în anul 1891, iar din anul 1895, manufactura creează Grand Complications, introducând și calendarul perpetuu.

Conceptul Dual Wing a apărut în manufactură în anul 1880, fiind preluat în anul 2007 când s-a creat seria Duomètre.

Modelul ales, Duomètre à Sphérotourbillon, a creat o revoluție pe câmpul modelelor Grande Complication. Ceasul se mândrește cu un tourbillon multi-axis, o invenție nouă în sânul Jaeger-LeCoultre. Acest tourbillon, care, pe lângă mișcarea în jurul propriei axe, mai are o axă înclinată la 20°, ceea ce reduce considerabil efectul gravitațional indiferent de poziția ceasului, față de un tourbillon normal.

Revoluționarul Dual Wing, introdus în calibrul 382, in house, demonstrează iar că funcționalitatea, precizia și complicațiile pot merge mână în mână. Cei de la Jaeger LeCoultre au preferat modelul acesta de mecanism, datorită faptului că acesta nu își pierde din precizie, un barillet fiind folosit pentru indicarea orelor și minutelor, iar celalalt pentru restul de funcții.

Ceasul este împărțit în 3 cadrane, plus o apertură generoasă, în formă de aripi, pentru a face vizibilă bijuteria care împodobește ceasul, tourbillon-ul multi-axis. Curios la acest nume dat de cei de la Jaeger LeCoultre, deoarece, tourbillon-ul nu este așezat într-un lăcaș sferic, precum al celor de la Zenith, de care am să vorbesc în curând. Iar tourbillon-ul are mai mult o formă conică, decât plată.

Cadranul orelor, off-centred, este împodobit cu indecși liniari, cifrele fiind aplicate, doar pentru orele 12, 3, 6 și 9. Concentric, dar mai mare, se află cadranul pentru dată, momentan, fiind mai mici. Spun momentan, până la apariția variantei destinate publicului, acest ceas fiind un prototip prezentat de cei de la Jaeger LeCoultre cu ocazia SIHH 2012.

Secundele sunt indicate în cadranul situat la ora 6, iar  la ora 12 fiind situată funcția de AM – PM. Intre aceste cadrane se află indicatoarele pentru rezerva de energie pentru ambele barillete.

Inima ceasului, calibrul 382, este vizibilă prin geamul din cristale de safir de pe spatele ceasului. Acest mecanism este compus din 460 de componente, 55 de rubine, iar tourbillon-ul este compus din  , este un mecanism mecanic, a cărui rezervă de energie este de 50 de ore.

Mecanismul este inclus într-o carcasă din aur roz de 18 carate ce are diametrul de 42 de mm. Carcasa este finisată cu o curea din piele de crocodil neagră.

Închei prin prezentarea unui scurt clip de prezentare al bijuteriei create de ceasornicarii de la Jaeger LeCoultre:

Simply the best

Această prezentare necesită JavaScript.

Ceasornicarul regilor și regele ceasornicarilor,  Abraham-Louis Breguet. Un spirit genial și impresionant de puternic. Născut la data de 10 Ianuarie 1747 in Neuchâtel, Elveția.

Acesta rămâne la o vârsta fragedă fără tată, mama acestuia recăsătorindu-se cu Joseph Tattet. Tatăl vitreg al lui Breguet provenea dintr-o familie de ceasornicari, acesta având chiar un showroom la Paris.

Însă, pasiunea acestuia pentru instrumentele de măsurat timpul, nu a fost insuflată de tatăl sau vitreg, ci, aceasta a apărut la vârsta de 15 ani, când a intrat ucenic la un ceasornicar necunoscut din Versailles.

O bună perioadă de timp din viată este necunoscută, mai ales după decesul, atât al mamei sale, dar și tatălui vitreg, acesta reușind să se întrețină și pe el, dar și pe sora acestuia,

Perseverența lui la ajutat să meargă mai departe, reușind chiar, în 1775, să își înființeze propria sa afacere în Quai de l’Horloge.

Acesta intră în grațiile curții regale franceze, mai ales prin lansarea unui ceas automatic, retrograd, denumit perpétuelle, care la surprins plăcut pe regele Louis al XVI-lea al Franței. Tot în acest an, după finalizarea uceniciei, acestuia ii este permis să se căsătorească, iar soția lui fiind Cécile Marie – Louise L’Huillier.

De la deschiderea propriului cabinet, mintea acestui genial creator nu s-a oprit din cercetat, inventat și realizat, decât în anul 1823, când acesta a decedat la vârsta de 76 de ani.

Printre mărețele lui creații, atât în tehnică, dar și în estetică, se numără: inventarea soneriei pentru ceasurile cu minute repeater, gravarea cadranelor în arta guilloché, inventarea unui sistem antișoc denumit pare-chute, etc. Briliantele imaginației sale au fost: ceasul creat pentru regina Marie-Antoinette și Tourbillon-ul.

Datorită minții sale neobosite, și perseverenței sale, a fost curtat de o clientelă precum: Regina Marie Antoinette, Regele Louis XVI al Franței, Napoleon Bonaparte și Joséphine de Beauharnais, sultanul Selim III, Regina Neapole-lui Caroline Murat, țarul Alexander I al Rusiei, regele George III al Regatului Unit și mulți mulți alții.

În ciuda reputației sale, în anul 1793, acesta a fost propus pentru ghilotinare, o descoperire făcută de prietenul său Jean-Paul Marat. Tot datorita lui Marat, Breguet, a reușit sa evadeze în Elveția, de unde a călătorit spre Anglia, pentru al întâlni pe John Arnold, un ceasornicar de vârf al vremii.

În anul 1823 Abraham-Louis Breguet a încetat din viață, dar compania sa încă mai produce instrumente pentru măsurarea timpului, ceasuri de vârf, atât în tehnică, cât și estetice.

La fel, majoritatea invențiilor sale în materie de horologie sunt și astăzi folosite.

Pentru mai multe detalii despre ilustrul ceasornicar vă rog să accesați: http://www.breguet.com/en/History, http://www.breguet.com/en/Time-line, http://www.breguet.com/en/Celebrated-patrons, http://en.wikipedia.org/wiki/Abraham-Louis_Breguet și o scurtă istorie a companiei:

 

Descriere imagini:

1.  Portretul lui Abraham-Louis Breguet;
2. Cabinetul acestuia din Quai de L’Horloge;
3. Ceasul perpétuelle;
4. Cadran cu ornamentație guilloche și indicatoare Breguet;
5. Cadran cu numerale și indicatoare Breguet;
6. Ceasul Marie-Antoinette
7. Ceas sympathique;
8. Tourbillon-ul;

He’s got the whole world in his hand

Această prezentare necesită JavaScript.

Călătorul, un personaj cu două tăișuri, atât pozitive, cât și negative. Un personaj care a contribuit la o nouă orientare individuală, familială ori socială, care a inserat în inimile altora  povești și peisaje nemaiîntâlnite pe acele meleaguri, noi obiceiuri, tabieturi, sisteme logice, alte gusturi, dar și boli, arme, chimicale, etc.

Și cum călătorului îi șade bine cu drumul, trebuie totuși să știe cât este ora în locul din care a plecat, ori unde vrea să ajungă, dacă din locul în care a plecat este noapte ori zi.

La o asemenea ideea s-au gândit, probabil, Robert Greubel și Stephen Forsey, când au creat ceasul lor, o nebunie tehnică, unde cei doi și-au unit forțele pentru a crea un ceas GMT, incluzând și a doua zonă de timp.

Primul lucru evident, este volumul ceasului, un volum neobișnuit, aproape ca o operă a lui Salvador Dali, în care se observă o inserție la fel de neobișnuită, un glob pământesc.

Carcasa sa, cu un diametru de 36,4 mm și o grosime de 12,4 mm, ascunde un mecanism mecanic, calibru GF05 care pune în mișcare orele, minutele, secundele, învârte globul pământesc, cel de-al doilea orar și își menține pulsul timp de 72 de ore.

Inima ceasului, compusă din 436 de componente, este angrenată de un Tourbillon 24 de secunde, o invenție in-house, situat la ora 5, cu o înclinație la 25°, ce vibrează cu 21.600 v/h. Acest mecanism este încununat cu 50 de rubine.

Cum am specificat și mai sus, acest mecanism este inclus într-o carcasă asimetrică, din aur alb, tourbillonul fiind situat la ora 5, la 4 fiind indicatorul pentru resursa de energie, iar la ora 7 fiind globul pământesc rotativ, din titaniu, montat doar într-un singur pin, la Polul Sud. La ora 10 este cadranul pentru cel de-al doilea fus orar, care sare de la un fus la altul, prin apăsarea unui buton, montat deasupra.

Iar, partea superioară, este guvernată de cadranul principal, care indică orele, minutele și secundele, indicate într-un cadran mic, periferic.

Ceasul prezintă pe partea dorsală, se găsește un disc mare rotativ, în care sunt indicate 24 de orașe, care comunica direct cu globul, indicând imediat zona de pe glob.

Iar concentric, într-un alt disc, mai mic, se află setarea pentru ora de vară.

Pentru o mai bună înțelegere a funcționării mecanismului, vă invit să accesați:

Ceasul este finisat cu geam din cristale de safir, atât pe fată, cât și pe spate, oferind o bună etanșeitate, ceasul rezistând până la 100 de metrii adâncime.

Capodopera celor doi, Robert Greubel și Stephen Forsey, este prinsă de o curea din piele neagră ori albastră de aligator, cu o închizătoare cu clema din aur.

Pentru mai multe detalii: http://www.greubelforsey.com/GMT.asp

S – T

• Scală pulsometrică: măsoară numărul de bătăi ale inimii într-un minut, fiind de obicei gradate pentru 30, 20 sau 15 bătăi ale inimii;

• Scala tahimetrică: este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursă o distanță cunoscută, de obicei de un kilometru sau de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe autostradă, se apasă pe butonul cronografului, și se mai apasă o dată când distanța respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost parcursă distanța respectivă. Pentru a înțelege modul de funcționare accesați

• Scala telemetrică: Scara pe cadranul cronografelor pentru citirea directă a distanței. Baza de calcul este diferența de viteză între lumină (considerată instantanee) și sunet. De exemplu pe câmpul de luptă soldații pot să determine distanța până la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului între lumina apăruta la pornirea obuzului și recepționarea zgomotul provocat de explozie. Pentru a înțelege accesați:

• Scara hectometrică. Scara a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor;

• Schelet (ceas/sckeleton). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părțile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.

• Secunda mică (petite seconde) sau secunda periferică: indicator/arătător de secundă excentric, care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6. Există si modele cu secunda periferică la ora 9, 3, ori oriunde pe cadran.

• Secundă centrală. indicatorul/arătătorul de secundă care se află în centrul cadranului.
• Sonerie automată. sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. In funcție de sistem, orele (marea sonerie) și sferturile de oră (mica sonerie) sunt semnalate acustice la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mână cu sonerie automată există de circa zece ani.

• Sonerie cu repetitie: există ceasuri cu repetiție la un sfert de oră, la o optime de oră, la 5 minute și la un minut. Soneria își obține energia dacă se apasă pe un buton și dă atunci un semnal sonor, în măsura în care momentul prevăzut a fost atins:http:

• Spherotourbillon: un tourbillon patentat de Jaeger Le Coultre, fiind, in momentul actual, cea mai de pret bijuterie tehnica a Manufacturii. Acesta nu are forma sferica, fiind practic un arc fusiform, iar tourbillon-ul deja capata o forma cilindrica, in loc de una plata, deja cunoscuta. Acest tourbillon, care, pe lângă mișcarea în jurul propriei axe, mai are o axă înclinată la 20°, ceea ce reduce considerabil efectul gravitațional indiferent de poziția ceasului, față de un tourbillon normal.

• Spiral: este „sufletul” oricărui ceas mecanic, ori automatic,  un resort spiralat care face ca balansierul să se deplaseze regulat pe cele doua direcții de rotație. Prin variația lungimii spiralului se modifică durată oscilațiilor balansierului;
• Spiral autocompensator. a fost inventat la începutul anilor 30 și este format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează în mod eficace variațiile datorate fluctuațiilor de temperatură;

• Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificația unei spire externe, necesară pentru „respirația” spiralului și pentru asigurarea izocronismului;

• Swiss Made. această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveția și dacă punerea în carcasă (emboîtage) și controlul final au fost făcute în Elveția. Un mecanism este considerat elvețian dacă componentele de fabricație elvețiană reprezintă cel puțin 50% din valoarea ceasului, fără a fi luate în considerație costurile de montare;

• Sympathique: este o invenție a ceasornicarului Abraham Louis Breguet, este de fapt un sistem inventat care necesită un ceas cu un suport pentru un ceas de buzunar, ori de mână, fixat la ora 12. În ceasul fixat în suport, intra o tijă, care ajustează ceasul astfel încât să nu apară eroarea umană și se diminuează o mare parte din timp alocat aceste testari de ajustare a ceasului. Unele, mai moderne, permit chiar întoarcerea ceasului;
• Tahimetru. scara de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele. (vezi scala tahimetrică);

• Tonneau (ceas): se referă la acele ceasuri care au o formă ovoidală, ori pătrată, dar care prezintă colțurile rotunjite, fiind o formă atipică de realizare a ceasurilor, majoritatea mergând pe forma rotundă ori pătrată a carcasei;
• Tren de roți dințate: într-un ceas, partea formată din roțile dințate și pinioane. Într-un ceas simplu, trenul este compus din tambur, pinionul central, roata centrală, cea de-a treia roată și cel de-al treilea pinion, cea de-a patra roată și cel de-al patrulea pinion, și pinionul roți de eșapament. Acest mecanism mișcă pinionul minutar, roata minutar și roata orară

• Tritium: este o substanță radioluminescentă ce conține tritium și este folosită pentru acoperirea indicatoarelor(arătătoarelor), ori a indecșilor, de pe ceasuri astfel încât indicația lor sa fie lizibila pe intuneric;

• Tourbillon: construcție inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet si patetata in 1801, care permite compensarea erorilor datorate acțiunii forței de gravitație asupra sistemului oscilant (balansier și spiral). În ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat într-o cușcă, care se rotește lent în jurul axei proprii;

• Tourbillon în două axe: inventat în 1970, de Richard Good, caracteristică fiind rotirea tourbillion-ului pe doua axe, odată la un minut

• Tourbillon in trei axe: inventat de ceasornicarul Richard Good în anul 1980 si montat intr-un ceas de buzunar, acesta este caracterizat prin rotirea tourbillon-ului pe trei axe intr-o ora. Ulterior, aceasta inventie a fost preluata de ceasornicarul independent Thomas Prescher si miniaturizat si introdus intr-un ceas de mana. Acest tourbillon a fost creat pentru arta, neaducand nici un aport preciziei;

• Tourbillon (quadruple): inventat de Robert Greubel și Stephen Forsey în 2004 sub denumirea de DT30, adică un tourbillon cu o înclinare la 30°. Acesta este plasat într-o cușcă înclinată la 30° care se rotește odată la un minut, plasat într-o altă cușcă, aceasta rotindu-se odată la patru minute

• Tourbillion zburător (flying tourbillion): mai degrabă, decât să fie susținut de un pod, sau cocoș, atât la partea de sus, cât și de jos, tourbillon zburător este sprijinit doar de o parte. Primul tourbillon-ul zburător a fost proiectat de către Alfred Helwig, instructor la German School of Watchmaking, în 1920.

Architect Horologer – Tourbillon White Shadow

Alain Silberstein, supranumit Architect Horologer, are o istorie un pic cam neobișnuită: acest arhitect și design-er de interior din Paris a devenit Watch-architect în Besançon la sfârșitul anilor ’80 prin creearea propriei companii de ceasuri. Norocul a întins o mână de ajutor peste pasiunea lui pentru ceasuri.
Într-un moment în care dispariția ceasului mecanic părea inevitabilă, el sa alaturat unui foarte restrictiv club al manufacturierilor elvețieni care au stat la renașterea ceasului mecanic.
Ceasul prezentat al firmei Alain Silberstein Architect Horologer se numește Tourbillon White Shadow, aparținând colecției Tourbillons’d art, este un ceas bărbătesc cu mecanism cu întoarcere manuală, skeleton, limitat la un număr de 500 de bucăți, cu o carcasă din inox sau titan. Ca funcțiuni, la ora 12 se află cadranul cu data, iar la ora 6 este vizibil tourbillon-ul.

O mică demonstrație de funcționare:

Mai multe detalii pe: http://www.a-silberstein.fr/

Harry Winston Opus Eleven

Această prezentare necesită JavaScript.

Noul model de la Harry Winston, denumit Opus Eleven, este exemplul perfect al împachetării celor mai bune ingrediente pentru a creea o bijuterie mecanică.

Ceasul dispune de o serie de mecanisme și plăcuțe combinate, ceea ce îi dă impresia de un ceas complicat, ceea ce nu este, nu face decât să arate ora la fiecare 60 de minute. La fiecare nouă oră, numărul orei respective va fi afișat în centrul ceasului prin asamblarea plăcuțelor. Plăcuțele „explodează” și se re-asamblează cu fiecare nouă ora. Explozia fiind dată de un mecanism mecanic, creat din 566 de componente, încununat cu 155 de rubine și cu o rezervă de mers de 48 de ore.

La ora 2, atașat de carcasa din aur alb de 18 carate, se află cadranele rotative cu minutele, iar la ora 4 se află poziționat tourbillon-ul.

Acest ceas este limitat la 111 bucăți și a fost prezentat la Baselworld 2011. Prețul acestui ceas este de 230,000 $.

Pentru a înțelege modul de funcționare al mecanismului, va invit sa vizionați animația acestuia.

 

Mai multe detalii pe: http://www.harrywinston.com/