S – T

• Scală pulsometrică: măsoară numărul de bătăi ale inimii într-un minut, fiind de obicei gradate pentru 30, 20 sau 15 bătăi ale inimii;

• Scala tahimetrică: este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursă o distanță cunoscută, de obicei de un kilometru sau de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe autostradă, se apasă pe butonul cronografului, și se mai apasă o dată când distanța respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost parcursă distanța respectivă. Pentru a înțelege modul de funcționare accesați

• Scala telemetrică: Scara pe cadranul cronografelor pentru citirea directă a distanței. Baza de calcul este diferența de viteză între lumină (considerată instantanee) și sunet. De exemplu pe câmpul de luptă soldații pot să determine distanța până la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului între lumina apăruta la pornirea obuzului și recepționarea zgomotul provocat de explozie. Pentru a înțelege accesați:

• Scara hectometrică. Scara a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor;

• Schelet (ceas/sckeleton). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părțile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.

• Secunda mică (petite seconde) sau secunda periferică: indicator/arătător de secundă excentric, care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6. Există si modele cu secunda periferică la ora 9, 3, ori oriunde pe cadran.

• Secundă centrală. indicatorul/arătătorul de secundă care se află în centrul cadranului.
• Sonerie automată. sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. In funcție de sistem, orele (marea sonerie) și sferturile de oră (mica sonerie) sunt semnalate acustice la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mână cu sonerie automată există de circa zece ani.

• Sonerie cu repetitie: există ceasuri cu repetiție la un sfert de oră, la o optime de oră, la 5 minute și la un minut. Soneria își obține energia dacă se apasă pe un buton și dă atunci un semnal sonor, în măsura în care momentul prevăzut a fost atins:http:

• Spherotourbillon: un tourbillon patentat de Jaeger Le Coultre, fiind, in momentul actual, cea mai de pret bijuterie tehnica a Manufacturii. Acesta nu are forma sferica, fiind practic un arc fusiform, iar tourbillon-ul deja capata o forma cilindrica, in loc de una plata, deja cunoscuta. Acest tourbillon, care, pe lângă mișcarea în jurul propriei axe, mai are o axă înclinată la 20°, ceea ce reduce considerabil efectul gravitațional indiferent de poziția ceasului, față de un tourbillon normal.

• Spiral: este „sufletul” oricărui ceas mecanic, ori automatic,  un resort spiralat care face ca balansierul să se deplaseze regulat pe cele doua direcții de rotație. Prin variația lungimii spiralului se modifică durată oscilațiilor balansierului;
• Spiral autocompensator. a fost inventat la începutul anilor 30 și este format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează în mod eficace variațiile datorate fluctuațiilor de temperatură;

• Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificația unei spire externe, necesară pentru „respirația” spiralului și pentru asigurarea izocronismului;

• Swiss Made. această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveția și dacă punerea în carcasă (emboîtage) și controlul final au fost făcute în Elveția. Un mecanism este considerat elvețian dacă componentele de fabricație elvețiană reprezintă cel puțin 50% din valoarea ceasului, fără a fi luate în considerație costurile de montare;

• Sympathique: este o invenție a ceasornicarului Abraham Louis Breguet, este de fapt un sistem inventat care necesită un ceas cu un suport pentru un ceas de buzunar, ori de mână, fixat la ora 12. În ceasul fixat în suport, intra o tijă, care ajustează ceasul astfel încât să nu apară eroarea umană și se diminuează o mare parte din timp alocat aceste testari de ajustare a ceasului. Unele, mai moderne, permit chiar întoarcerea ceasului;
• Tahimetru. scara de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele. (vezi scala tahimetrică);

• Tonneau (ceas): se referă la acele ceasuri care au o formă ovoidală, ori pătrată, dar care prezintă colțurile rotunjite, fiind o formă atipică de realizare a ceasurilor, majoritatea mergând pe forma rotundă ori pătrată a carcasei;
• Tren de roți dințate: într-un ceas, partea formată din roțile dințate și pinioane. Într-un ceas simplu, trenul este compus din tambur, pinionul central, roata centrală, cea de-a treia roată și cel de-al treilea pinion, cea de-a patra roată și cel de-al patrulea pinion, și pinionul roți de eșapament. Acest mecanism mișcă pinionul minutar, roata minutar și roata orară

• Tritium: este o substanță radioluminescentă ce conține tritium și este folosită pentru acoperirea indicatoarelor(arătătoarelor), ori a indecșilor, de pe ceasuri astfel încât indicația lor sa fie lizibila pe intuneric;

• Tourbillon: construcție inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet si patetata in 1801, care permite compensarea erorilor datorate acțiunii forței de gravitație asupra sistemului oscilant (balansier și spiral). În ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat într-o cușcă, care se rotește lent în jurul axei proprii;

• Tourbillon în două axe: inventat în 1970, de Richard Good, caracteristică fiind rotirea tourbillion-ului pe doua axe, odată la un minut

• Tourbillon in trei axe: inventat de ceasornicarul Richard Good în anul 1980 si montat intr-un ceas de buzunar, acesta este caracterizat prin rotirea tourbillon-ului pe trei axe intr-o ora. Ulterior, aceasta inventie a fost preluata de ceasornicarul independent Thomas Prescher si miniaturizat si introdus intr-un ceas de mana. Acest tourbillon a fost creat pentru arta, neaducand nici un aport preciziei;

• Tourbillon (quadruple): inventat de Robert Greubel și Stephen Forsey în 2004 sub denumirea de DT30, adică un tourbillon cu o înclinare la 30°. Acesta este plasat într-o cușcă înclinată la 30° care se rotește odată la un minut, plasat într-o altă cușcă, aceasta rotindu-se odată la patru minute

• Tourbillion zburător (flying tourbillion): mai degrabă, decât să fie susținut de un pod, sau cocoș, atât la partea de sus, cât și de jos, tourbillon zburător este sprijinit doar de o parte. Primul tourbillon-ul zburător a fost proiectat de către Alfred Helwig, instructor la German School of Watchmaking, în 1920.