Pendulum

Publicat pe ianuarie 3, 2013 de vondigto

Pendulul, o invenție fascinantă, ce ne trimite adânc în istoria horologiei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Prima tentativă, a unei astfel de creații, a aparținut lui Galileo Galilei, o tentativă nerealizată din păcate. Dar, primul pas a fost realizat și chiar la o vârsta fragedă, la 19 ani, respectiv anul 1583.

De fapt, celebrul fizician, astronom, matematician și filozof renascentist, Galileo Galilei, a descoperit isocronismul oscilațiilor, ce a condus la construirea pendulului.

Galileo considera că, acest isocronism al oscilațiilor, este independent față de amplitudine dar, predecesorul acestuia, un alt fizician, ne demonstra că acesta crește la amplitudini mari.

Numele acestui fizician, matematician, astronom și ceasornicar olandez este Christiaan Huygens. Acesta se naște la Haga, la data de 14 Aprilie 1629, fiind cel de-al doilea fiu al lui Constantijn Huygens, recunoscut poet și compozitor olandez.

Christiaan a început să studieze matematica și dreptul la Universitatea din Leiden și la College of Orange din Breda.

Ulterior, acesta renunță la drept, dorind să devină un om de știință. Devine membru al Royal Society din 1663, iar în 1666, Huygens se mută la Paris, unde devine membru al French Academy of Sciences, aflată sub patronajul regelui Franței Louis XIV.

În domeniul horologiei, Christiaan Huygens, dă startul ceasurilor exacte, atât de indispensabile umanității. Acesta, studiind-ul pe Galilei, ajunge la concluzia trasă mai sus în privința isocronismului, și astfel proiectează primul ceas cu pendul, dar acesta nu este în stare să îl construiască singur, astfel că recurge la ceasornicarul Salomon Coster. Cel mai vechi ceas creat de către cei doi este datat din 1657.

Acesta, a observat că, dacă amplasa două pendule, unul lângă altul, dar fără să se atingă, acestea, după o perioadă se sincronizau, dar se legănă în direcții opuse, fiind prima tentativă de a produce un ceas sympathique, o realizare ulterioară, creată de ceasornicarul Abraham-Louis Breguet.

De fapt, istoria ne prezintă primul ceasornicar care a realizat ceasul cu pendul, ca fiind chiar Salomon Coster, ceasul realizat de cei doi fiind semnat „Salomon Coster Haghe met privilege”

În anul 1673, Huygens, publică cartea despre pendule ” Horologium Oscillatorium sive de motu pendulorum„, cea mai de seamă carte despre ceasornicărie scrisă de Huygens.

O controversă legată de apariția primului balansier, este încă în picioare, deoarece nu se știe exact, dacă Christiaan Huygens ori Robert Hooke au folosit prima dată această invenție.

La data de 8 Iulie 1695, Christiaan Huygens, moare, lăsând în urmă o întreagă enciclopedie a științei, astronomiei și ceasornicăriei.

Sursă foto:

Simply the best

Publicat pe august 8, 2012 de vondigto

Această prezentare necesită JavaScript.

Ceasornicarul regilor și regele ceasornicarilor, Abraham-Louis Breguet. Un spirit genial și impresionant de puternic. Născut la data de 10 Ianuarie 1747 in Neuchâtel, Elveția.

Acesta rămâne la o vârsta fragedă fără tată, mama acestuia recăsătorindu-se cu Joseph Tattet. Tatăl vitreg al lui Breguet provenea dintr-o familie de ceasornicari, acesta având chiar un showroom la Paris.

Însă, pasiunea acestuia pentru instrumentele de măsurat timpul, nu a fost insuflată de tatăl sau vitreg, ci, aceasta a apărut la vârsta de 15 ani, când a intrat ucenic la un ceasornicar necunoscut din Versailles.

O bună perioadă de timp din viată este necunoscută, mai ales după decesul, atât al mamei sale, dar și tatălui vitreg, acesta reușind să se întrețină și pe el, dar și pe sora acestuia,

Perseverența lui la ajutat să meargă mai departe, reușind chiar, în 1775, să își înființeze propria sa afacere în Quai de l’Horloge.

Acesta intră în grațiile curții regale franceze, mai ales prin lansarea unui ceas automatic, retrograd, denumit perpétuelle, care la surprins plăcut pe regele Louis al XVI-lea al Franței. Tot în acest an, după finalizarea uceniciei, acestuia ii este permis să se căsătorească, iar soția lui fiind Cécile Marie – Louise L’Huillier.

De la deschiderea propriului cabinet, mintea acestui genial creator nu s-a oprit din cercetat, inventat și realizat, decât în anul 1823, când acesta a decedat la vârsta de 76 de ani.

Printre mărețele lui creații, atât în tehnică, dar și în estetică, se numără: inventarea soneriei pentru ceasurile cu minute repeater, gravarea cadranelor în arta guilloché, inventarea unui sistem antișoc denumit pare-chute, etc. Briliantele imaginației sale au fost: ceasul creat pentru regina Marie-Antoinette și Tourbillon-ul.

Datorită minții sale neobosite, și perseverenței sale, a fost curtat de o clientelă precum: Regina Marie Antoinette, Regele Louis XVI al Franței, Napoleon Bonaparte și Joséphine de Beauharnais, sultanul Selim III, Regina Neapole-lui Caroline Murat, țarul Alexander I al Rusiei, regele George III al Regatului Unit și mulți mulți alții.

În ciuda reputației sale, în anul 1793, acesta a fost propus pentru ghilotinare, o descoperire făcută de prietenul său Jean-Paul Marat. Tot datorita lui Marat, Breguet, a reușit sa evadeze în Elveția, de unde a călătorit spre Anglia, pentru al întâlni pe John Arnold, un ceasornicar de vârf al vremii.

În anul 1823 Abraham-Louis Breguet a încetat din viață, dar compania sa încă mai produce instrumente pentru măsurarea timpului, ceasuri de vârf, atât în tehnică, cât și estetice.

La fel, majoritatea invențiilor sale în materie de horologie sunt și astăzi folosite.

Pentru mai multe detalii despre ilustrul ceasornicar vă rog să accesați: http://www.breguet.com/en/History, http://www.breguet.com/en/Time-line, http://www.breguet.com/en/Celebrated-patrons, http://en.wikipedia.org/wiki/Abraham-Louis_Breguet și o scurtă istorie a companiei:

Descriere imagini:

Portretul lui Abraham-Louis Breguet;
Cabinetul acestuia din Quai de L’Horloge;
Ceasul perpétuelle;
Cadran cu ornamentație guilloche și indicatoare Breguet;
Cadran cu numerale și indicatoare Breguet;
Ceasul Marie-Antoinette
Ceas sympathique;
Tourbillon-ul;

S – T

Publicat pe aprilie 5, 2012 de vondigto

Scală pulsometrică: măsoară numărul de bătăi ale inimii într-un minut, fiind de obicei gradate pentru 30, 20 sau 15 bătăi ale inimii;

Scala tahimetrică: este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursă o distanță cunoscută, de obicei de un kilometru sau de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe autostradă, se apasă pe butonul cronografului, și se mai apasă o dată când distanța respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost parcursă distanța respectivă. Pentru a înțelege modul de funcționare accesați

Scala telemetrică: Scara pe cadranul cronografelor pentru citirea directă a distanței. Baza de calcul este diferența de viteză între lumină (considerată instantanee) și sunet. De exemplu pe câmpul de luptă soldații pot să determine distanța până la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului între lumina apăruta la pornirea obuzului și recepționarea zgomotul provocat de explozie. Pentru a înțelege accesați:

Scara hectometrică. Scara a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor;

Schelet (ceas/sckeleton). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părțile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.

Secunda mică (petite seconde) sau secunda periferică: indicator/arătător de secundă excentric, care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6. Există si modele cu secunda periferică la ora 9, 3, ori oriunde pe cadran.

Secundă centrală. indicatorul/arătătorul de secundă care se află în centrul cadranului.
Sonerie automată. sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. In funcție de sistem, orele (marea sonerie) și sferturile de oră (mica sonerie) sunt semnalate acustice la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mână cu sonerie automată există de circa zece ani.

Sonerie cu repetitie: există ceasuri cu repetiție la un sfert de oră, la o optime de oră, la 5 minute și la un minut. Soneria își obține energia dacă se apasă pe un buton și dă atunci un semnal sonor, în măsura în care momentul prevăzut a fost atins:http:

Spherotourbillon: un tourbillon patentat de Jaeger Le Coultre, fiind, in momentul actual, cea mai de pret bijuterie tehnica a Manufacturii. Acesta nu are forma sferica, fiind practic un arc fusiform, iar tourbillon-ul deja capata o forma cilindrica, in loc de una plata, deja cunoscuta. Acest tourbillon, care, pe lângă mișcarea în jurul propriei axe, mai are o axă înclinată la 20°, ceea ce reduce considerabil efectul gravitațional indiferent de poziția ceasului, față de un tourbillon normal.

Spiral: este „sufletul” oricărui ceas mecanic, ori automatic, un resort spiralat care face ca balansierul să se deplaseze regulat pe cele doua direcții de rotație. Prin variația lungimii spiralului se modifică durată oscilațiilor balansierului;
Spiral autocompensator. a fost inventat la începutul anilor 30 și este format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează în mod eficace variațiile datorate fluctuațiilor de temperatură;

Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificația unei spire externe, necesară pentru „respirația” spiralului și pentru asigurarea izocronismului;

Swiss Made. această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveția și dacă punerea în carcasă (emboîtage) și controlul final au fost făcute în Elveția. Un mecanism este considerat elvețian dacă componentele de fabricație elvețiană reprezintă cel puțin 50% din valoarea ceasului, fără a fi luate în considerație costurile de montare;

Sympathique: este o invenție a ceasornicarului Abraham Louis Breguet, este de fapt un sistem inventat care necesită un ceas cu un suport pentru un ceas de buzunar, ori de mână, fixat la ora 12. În ceasul fixat în suport, intra o tijă, care ajustează ceasul astfel încât să nu apară eroarea umană și se diminuează o mare parte din timp alocat aceste testari de ajustare a ceasului. Unele, mai moderne, permit chiar întoarcerea ceasului;
Tahimetru. scara de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele. (vezi scala tahimetrică);

Tonneau (ceas): se referă la acele ceasuri care au o formă ovoidală, ori pătrată, dar care prezintă colțurile rotunjite, fiind o formă atipică de realizare a ceasurilor, majoritatea mergând pe forma rotundă ori pătrată a carcasei;
Tren de roți dințate: într-un ceas, partea formată din roțile dințate și pinioane. Într-un ceas simplu, trenul este compus din tambur, pinionul central, roata centrală, cea de-a treia roată și cel de-al treilea pinion, cea de-a patra roată și cel de-al patrulea pinion, și pinionul roți de eșapament. Acest mecanism mișcă pinionul minutar, roata minutar și roata orară

Tritium: este o substanță radioluminescentă ce conține tritium și este folosită pentru acoperirea indicatoarelor(arătătoarelor), ori a indecșilor, de pe ceasuri astfel încât indicația lor sa fie lizibila pe intuneric;

Tourbillon: construcție inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet si patetata in 1801, care permite compensarea erorilor datorate acțiunii forței de gravitație asupra sistemului oscilant (balansier și spiral). În ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat într-o cușcă, care se rotește lent în jurul axei proprii;

Tourbillon în două axe: inventat în 1970, de Richard Good, caracteristică fiind rotirea tourbillion-ului pe doua axe, odată la un minut

Tourbillon in trei axe: inventat de ceasornicarul Richard Good în anul 1980 si montat intr-un ceas de buzunar, acesta este caracterizat prin rotirea tourbillon-ului pe trei axe intr-o ora. Ulterior, aceasta inventie a fost preluata de ceasornicarul independent Thomas Prescher si miniaturizat si introdus intr-un ceas de mana. Acest tourbillon a fost creat pentru arta, neaducand nici un aport preciziei;

Tourbillon (quadruple): inventat de Robert Greubel și Stephen Forsey în 2004 sub denumirea de DT30, adică un tourbillon cu o înclinare la 30°. Acesta este plasat într-o cușcă înclinată la 30° care se rotește odată la un minut, plasat într-o altă cușcă, aceasta rotindu-se odată la patru minute

Tourbillion zburător (flying tourbillion): mai degrabă, decât să fie susținut de un pod, sau cocoș, atât la partea de sus, cât și de jos, tourbillon zburător este sprijinit doar de o parte. Primul tourbillon-ul zburător a fost proiectat de către Alfred Helwig, instructor la German School of Watchmaking, în 1920.