125 Golden Wheels

Când vine vorba despre Arnold & Son, imediat îmi zboară gândul la tradiția și vasta moștenire ce datează din secolul al XVIII-lea. Dar, o companie, asemeni unei pasări Phoenix, renaște din cenușă, dar, nu oricum, ci a re-înviat spiritul pur britanic și bogat al companiei, în numele lui John Arnold, împletit cu inovația, unicitatea și un puternic simt estetic.

Această prezentare necesită JavaScript.

În imaginile ce se derulează, se prezintă ingeniozitatea și apartenența brand-ului la Haute Horlogerie. Este ultima creație a companiei, patentată, denumită: „The Golden Wheel”

Acest ceas, the Golden Wheel”, este o piesa unică, cu o interpretare tridimensională a unor ceasuri cu rădăcini în mijlocul secolului al XVII-lea. De fapt , primul astfel de ceas a apărut tot în Anglia, în jurul anilor 1700,. Astfel ceasornicarii de la Arnold & Son plătesc un tribut inspirației moștenite de la ceasornicarilor englezi, re-inventând lunga tradiție a ceasurilor cronoscop.

„The Golden Wheel” combină trecutul, cu indicatoarele de ore „rătăcitoare” cu o complicație contemporană și mult îndrăgită de ceasornicari de la Arnold & Son, dar și de fani și anume dead beat second.

Ceasul, de o estetică desăvârșită, „discurile rotitoare”, din safir, ocupând centrul ceasului, fiind dispuse în număr de 3, iar intre orele 10 și 2, făcând posibilă „citirea orelor și minutelor” prin aplicarea unui strat delicat de mother of pearl, iar indicatorul pentru secunde, tronează central, dând un aer complex, elegant și o citire de o mare acuratețe.

Din punct de vedere estetic, ceasornicarii de la Arnold & Son, s-au întrecut, nu numai prin plasarea, în număr de 3, a discurilor, ce par a plutii, dar și prin aplicarea unei tehnici „3D”, realizând cadranul în „trepte” și în contraste elegante, de la delicata aplicație cu Mother of Pearl, la rigurozitatea și perfecțiunea Côtes de Genève.

Karrousel-ul central, realizat din aur rosu de 18 carate, cel, de altfel, care dă și numele ceasului: Golden Wheel, este pus în mișcare de un mecanism automatic A&S6018. Mecanismul este înnobilat cu 29 de rubine și realizat din 232 de componente. Acesta are o frecvență de 28,800 vibrații per oră și o rezervă de energie de 50 de ore. În stilul tipic Arnold & Son, mecanismul, tratat cu paladiu, este și el înnobilat. Pe el fiind prezente Côtes de Genève, poduri realizate manual, având colțurile fin polișate, tratamente cu fine circular graining, șuruburi albastre. De asemenea, rotorul, este și el tratat cu paladiu, supus unei „marchetării”, astfel obținându-se unul skeleton.

Toate, descrise mai sus, realizate in house la Arnold & Son, sunt montate într-o superbă carcasă de 44 mm diametru, creată din aur roșu de 18 carate, geam din cristal de safir anti-reflexie, pe ambele părți. Carcasa îi oferă mecanismului o protecție la apă de până la 30 de metri.

Ceasul este înnobilat cu o curea din piele, fie maro sau neagră, de aligator, cu o catarama clasica din aur rosu de 18 carate.

Golden Wheel, capodopera a casei Arnold & Son, este realizat într-o serie limitata de 125 de bucăți, toate realizate în aur rosu, având același cadran, singura fiind culoarea curelei, care face diferența, dar ce face Golden Wheel unic este complicația dead beat seconds, poziționat central, care nu mai plutește rapid „printre secunde” și direct pe diviziunile secundelor.

Sursa:

http://www.arnoldandson.com/home/instrument-collection/golden-wheel/golden-wheel-ref-1hvarm01ac120a.aspx#

The landscape of the moon

Această prezentare necesită JavaScript.

Luna, satelitul natural al Terrei, un corp fascinant, pudic, mitic, splendid, ce fascinează cerul și mințile umane. Acest corp selenar, format acum 4.527 ± 0.010 miliarde de ani, este satelitul natural al Pământului, ce acționează asupra acestuia din urmă, interacționând gravitațional. Luna înconjoară planeta noastră în 29,52 zile, arătând aceeași față locuitorilor ei, doar umbra pământului o face sa pară altfel. Poate datorită acestor intervenții, monotone, repetitive, viața a fost posibilă pe planeta noastră, cine știe? În prezent, viata umană, datorită societății contemporane, aproape nu mai este capabilă să observe fluctuații acestui astru, deoarece ziua și noapte nu mai au aceeași forță asupra noastră.

Satelitul nostru, Luna, a fascinat umanitatea de lungă vreme, acestui astru fiindu-i închinate ode, poezii, picturi, cântece, dar nu numai partea artistică și melancolică, ci și pe partea științifică, unde ceasornicarii au început competiția pentru aceasta complicație, denumită fazele lunii. O complicație deloc simplă, tocmai datorită acestei umbre, aruncate de planeta noastră, spre a o învelii. Această repetiție are nevoie de o intervenție și construcție specială. La o astfel de provocare s-au înhămat și ceasornicari nemți de la Schaumburg Watch.

Aceasta companie tânără, Schaumburg Watch, fondată în anul 1998, are deja o întreagă colecție dedicată acestei complicații romantice, denumită MooN. Această colecție se dorește a fi un high-tech al complicației: „fazele lunii„, ducând la superlativ aceasta complicație. La unele modele, luna își înfățișează adevărata față, fiind posibilă vizionarea acestei fețe și în timpul nopții. Luna fiind înfățișată cât mai realistic posibil.

Ceasornicarii, de la Schaumburg Watch, se laudă, poate și datorită experienței lor și cercetărilor în acest domeniu, ca fiind printre cei care realizează aceasta complicație foarte precisă, aproape la fel de precisă ca un cronometru. De fapt, acesta este și telul companiei Schaumburg, să obțină cel mai precis cronometru cu fazele lunii automatic.

Ceasul prezentat, aparține, cum am menționat și mai sus, colecției Perpetual MooN, și se numește Moon Landscape, dorindu-se a fi o împletire între știința fazelor lunii și artă. Artă, datorită depășirii stadiului de fotografie a feței lunii, la gravură manuală, pe întreg cadranul, ca o aducere aminte a filmului franțuzesc, apărut în 1902, „Le Voyage dans la Lune„. Cadranul, o lucrare veritabilă din argint, dovedește capabilitatea ceasornicarilor de la Schaumburg.

Carcasa, construită din oțel șlefuit, mată, cu un diametru de 43 de mm, înglobează cadranul spectaculos al ceasului cu un geam din cristale de safir. Geam, prin care sunt vizibile funcțiile: ore, minute, dată și printr-o apertură, fazele lunii, o lună creată alegoric. Orele sunt indicate prin gradație punctiformă, ce amintește de forma sferică a lunii, iar data, ce înconjoară cadranul, este indicată printr-un arătător șerpuit ce se termină cu o mică stea în vârf. Carcasa, robustă, protejează cadranul și mecanismul, până la adâncimi de maximum 50 m. Tot printr-un geam din cristale de safir, permite vizualizarea mecanismului automatic elvețian SW 11, finisat cu perlage, iar rotorul fiind tratat cu Côtes de Genève și tratat cu rodiu, asemeni mecanismului.

Ceasul este finisat cu o curea din piele neagra, ce se închide cu o cataramă tip Ardillon din oțel.

Estetica și precizia creată de ceasornicarii de la Schaumburg Watch, deși o companie puțin cunoscută, merită admirația lucrului nemțesc, bine făcut, ce a trecut barierele comunului. În prezent, Casa Schaumburg, mai deține încă două nume, unul creat special pentru iubitorii sportului, mai ales cel extrem și scufundări, prin compania Nauticfish și compania N.B. Yäeger, o companie dedicată aeronauticii si ceasurilor de aviator.

It’s a kind of magic

Această prezentare necesită JavaScript.

Am să încep întâi cu un mic videoclip de prezentare: Rotonde de Cartier Double Mystery Tourbillon.

Mecanismul ceasului misterios (vezi J-K-L-M), un mecanism fascinant, despre al cărui prim creator am să discut în următoarea postare din categoria Watch Personalities și anume magicianul Jean-Eugène Robert-Houdin.

Ceasul prezentat astăzi aparține companiei Cartier și se numește Rotonde de Cartier Double Mystery Tourbillon și a fost prezentat la SIHH 2013, care a atras atenția mai multor vizitatori.

Deși, nu este prima tentativă a ceasornicarilor de la Cartier în realizarea ceasurilor misterioase, acestea ne încântă privirile începând cu sfârșitul sec al XIX-lea. Manufactura a încercat anul acesta să depășească acest statut al ceasurilor misterioase și să meargă mai departe. În principal, ceasurile misterioase, au creat magia doar în jurul indicatoarelor, fie ele de ore, minute, secunde, ori contoare cronograf, iar acum, în cazul cartier, piesa supusă magiei este tourbillon-ul, care pare să plutească în interiorul ceasului. Arhitectura acestui 5 minute tourbillon plutitor, a fost încadrată de două discuri de sticlă ce ii conferă o imagine ambiguă, precum o iluzie optică.

Inima acestui ceas, un risc asumat de casa Cartier, este un calibru nou, denumit 9454MC,  mecanic, a cărui inimă bate cu 21 600 vph, compus din 242 de componente și 25 de rubine și o rezervă de mers de 52 de ore. Mecanismul poartă sigiliul Poinçon de Genève, deși este un calibru nou.

Calibrul este montat într-o carcasă din platină, cu un diametru de 45 de mm, ce îi conferă o protecție de până la 30 de metri adâncime. Cadranul, împărțit simetric în două, pe orizontală, definind practic două cadrane, este tratat guilloche în stilul décor flammé ca fond, are aplicate, numerale romane, numărul IX fiind un pic mai diferit.

Primul cadran, situat în partea superioară, este cel dedicat orelor și minutelor, ale căror indicatoare au fost tratate cu flacără, iar cel de-al doilea fiind dedicat complicației tourbillon-ului zburător și părții de iluzie optica a ceasului misterios.

Ceasul are parte de câteva finisaje fine și subtile, remontoar-ul este tratat în stilul deja clasic Cartier, cabachon, iar prin geamul de cristale de safir, de pe spatele ceasului, se pot observa finele decorații Côtes de Genève, plasate orizontal. Cureaua neagră, din piele de aligator, se închide cu o încuietoare simplă din aur alb.

C

• Cabinet: un mic atelier al unui/unor ceasornicari, în Geneva secolelor XVII și XIX, de obicei acesta era situat la ultimul etaj al unei case, în care se lucra numai cu lumină naturală;

• Cabochon: o piatră prețioasă sau semi-prețioasă, șlefuită, tăiată sub formă de calotă, fără fațete. Este folosită pentru decorarea cadranelor și uneori a coroanei ceasului;
• Cadran luminos: cadran care permite citirea orei chiar şi în obscuritate. În acest scop cifrele, indecşii şi chiar indicatoarele sunt acoperite cu o masă luminoasă. Radiul, foarte utilizat în trecut, a fost înlocuit cu tritiul, mesotorium şi radiotoriul;

• Calendar anual: calendar cu indicarea zilei, datei, lunii şi, în parte, a fazelor lunare;

• Calendar complet: ceas cu indicaţie corectă a datei, de exemplu 1 martie sau 28 februarie;

• Calendar perpetuu (Quantiema perpetuă): mecanism complex de calendar care ţine seama, fără corecţie manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100.  Pentru ceasurile de mână, quantiema perpetuă există din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu armare manuală, produse în serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Cel mai mic ceas cu calendar perpetuu are diametrul de 23 mm;
• Calibru: definește dimensiunea şi forma unui mecanism şi a pieselor sale. Denumirea calibrului permite o identificare exactă a ceasului, de exemplu pentru comandarea pieselor de rezervă;
• Calibru de manufactură:  este un calibru al anumitor firme, numite manufacturi, care le produc de regulă în exclusivitate pentru nevoile proprii;
• Carcasa (cutia) ceasului: ea servește pentru a proteja mecanismul ceasului. Pentru ceasurile de mână se folosesc cutii protejate contra infiltrațiilor de apă sau etanșe la apă. Există o multitudine de diferite forme de cutii (rotunde, ovale, rectangulare, etc.);
• Carcasa bicoloră: de ceas realizată dintr-o combinație de materiale din otel și din aur. Deseori părțile în aur sunt doar placate (având un strat de aur depus peste un alt material);

• Cataramă clasică: o piesă realizată din metal, plastic, aur ori platină, care încheie cureaua unui ceas. Construcția ei presupune o piesă de bază tip „potcoavă”, prinsă de curea cu un telescop, de care se mai prinde o piesă tip gat de lebădă, ce se inserează în găurile din cealaltă curea. Aceasta fiind cea mai des utilizată formă în industria creatorilor de ceasuri.

• Catarama clasică tip „coadă”: asemeni cataramei clasice, descrise mai sus, aceasta merge pe aceleași principii, doar că, acesta are piesa principală de tip O, iar telescopul este prins la jumătatea piesei, astfel ca, după introducerea micului levier în găurile curelei opuse, aceasta din urmă trece printre cureaua de care este prinsă catarama și catarama, oferind astfel o mai mare rezistență la solicitare.

• Catarama de tip Ardillon: un sistem de cataramă, realizat inițial pentru ceasurile cu brățară, fiind utilizată cu succes și la cele pe curea. Acest sistem îi permite o mai mare rezistență curelei ori brățării. Aceasta culisează pe o piesă, ce unește cele două curele ori brățări și se închid printr-un sistem de click, prin apăsare, unele imitând închizătoarea de cataramă clasică.

• Catarama de tip Deployment: un sistem de cataramă, realizat pentru curelele ceasurilor, acesta prinzând cureaua într-o singură buclă, oferind o închidere asemeni cataramei de tip Ardillon, prin culisare și click.

• Ceas cu quartz: Cronometru electronic cu indicaţie analogică sau numerică care foloseşte un rezonator cu cuarţ ca bază de timp. La cuarţurile moderne, frecvenţa standard este de 32768 Hz. Precizia de mers standard este de +/- 1 minut pe an;

• Ceas plonjor: etanș până la 200m. Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcţie, pentru e exclude erorile de manipulare;
• Ceas radiocomandat. Ceasuri cu cuarţ, sincronizate automat  cu emiţătorul de semnale orare DCF77 din Mainflingen, Germania, care la rândul lui este sincronizat cu un orologiu atomic;
• Ceas etanş. Un ceas care rezistă la transpiraţie, la picături de apă şi de ploaie, precum şi la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferenţă de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt şi mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m);

• Cloison, cloisonné: o tehnică specială de emailare, în care culorile diferite sunt separate printr-un fir fin de aur;

• Complication, complicații: prin „complication” se înţeleg funcţii suplimentare ale unor ceasuri de mână ori de buzunar, precum cronograf, sonerie, deșteptător, tourbillon şi altele;

• Contor de minute: contor cu indicatoarele ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care permit contorizarea minutelor scurse de la începutul procesului de măsură. Cele mai răspândite sunt contoarele de 30 şi de 45 de minute. Există de asemeni contoare de 15 şi de 60 de minute. La punerea pe zero a cronografului, contorul de minute este şi el pus pe zero;

• Contor de ore: Caracteristică constructivă a unor cronografe, care permit contorizarea orelor scurse de la începutul procesului de măsură. În majoritatea cazurilor ele pot înregistra până la 12 ore. La punerea pe zero a cronografului, contorul de ore este şi el pus pe zero;
• Controlul elveţian al metalelor preţioase. Legea elveţiană din 1.8.1995 precizează următoarele titruri. Aur: 375, 585, 750, 916, 999. Argint: 800, 925, 99. Platină: 850, 900, 950, 999. Paladiu: 500, 950, 999. Grosimea minimă pentru un strat de aur, platină sau paladiu este de 5 microni, iar pentru argint de 10 microni. Denumirea de calitate „Coiffe or” este rezervată placajelor de aur de 200 microni pentru carcasele şi brăţările ceasurilor de mână;

• Côtes de Genève: lucrări de înnobilare a părţilor componente ale mecanismelor de valoare (platine, punţi);
• Coroană: buton care permite întoarcerea unui ceas, reglarea indicatoarelor/arătătoarelor şi/sau corectarea indicaţiilor de dată. Pe vremuri ea era folosită şi pentru pornirea-oprirea cronografelor;

• COSC: Contrôl Officiel Suisse de Chronomètres. Autoritate federală elveţiană, cu sediul social la Chaux-de-Fonds şi cu filiale la Bienne, Geneva şi Le Locle, care toate realizează testări oficiale de cronometre şi eliberează certificate care corespund preciziei mersului acestora. Abrevierea COSC există din 1973;

• Cronograf: prin cronograf se înţelege un ceas cu indicatoarele de oră şi de minute, la care un mecanism permite, prin simpla apăsare a unor butoane, să demareze, să  oprească şi sa pună la zero arătătorul indicator al secundelor. Acest arătător se află poziţionat de obicei în centrul cadranului. Indicaţia timpului nu este afectată de manipularea parţii de cronograf. Primul cronograf, s-a crezut, a fi fost realizat de Nicholas Rieussec in 1822, ulterior fiind descoperit cronograful creat de Louis Moinet in 1816. Cronograful cu doua butoane s-a generalizat începând cu anii 30. Un buton permite pornirea şi oprirea arătătorului cronografului, iar cel de al doilea este folosit în mod exclusiv pentru aducerea arătătorului la zero. Asemenea cronografe permit măsuri prin adiţionare, adică măsurarea timpului poate fi oprită și apoi continuată de la ultima oprire

• Cronometru: Ceas de precizie, a cărui precizie de funcţionare a fost testată în cadrul unui control de 15 zile de către un serviciu oficial de orologerie (de exemplu de către COSC în Elveţia). În cele cinci poziţii standard: coroana în stânga, coroana în sus, coroana în dreapta, cadran în sus şi cadran în jos, abaterea de mers medie zilnică trebuie să rămână între -4 şi + 6 secunde. Toate ceasurile sunt testate la temperaturile de 4°, 20° şi 36°. Numai ceasurile care au trecut toate testele primesc un certificat și pot afișa pe cadran mențiunea „cronometru”. Principalii producători de cronometre sunt firmele elveţiene Rolex, Omega şi Breitling;

• Cronometru marin: este instrumentul inventat de tâmplarul și ceasornicarul englez John Harrison și fratele său, în 1735 fiind finalizat primul cronometru marin H1. El a înfăptuit ceea ce Newton se temea că este imposibil: inventarea unui ceas capabil să “ducă” ora din portul de plecare până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Astfel a devenit inventatorul măsurării longitudinii și a revoluționat navigația;
• Cronoscop:  Instrument pentru măsurarea unui scurt interval de timp, folosit în laboratoarele de fizică, fiziologie, etc.;

• Cronoscop (ora rătăcitoare sau plutitoare): O altfel de abordare în indicarea orelor, minutelor sau datei. Clasicele indicatoare fiind schimbate cu niște „sateliți” circulari care se rotesc în jurul unei axe centrale. Pe ele fiind dispuse numere care indică cele mai sus menționate. Prima datare a acestui tip de indicare fiind în anul 1656. Atestarea fiind purtata de un ceas dedicat Papei Alexandru al XII-lea, iar ingeniosul mecanism fiind realizat de frații Campanus.Ulterior, intre anii 1920 -1930, Bregeut a vandut un astfel de sistem, patentat de catre ceasornicarul Robert Cart.

Speed & Beauty

Montblanc Star Nicolas Rieussec Monopusher Cronograph

Această prezentare necesită JavaScript.

Constructorii de mașini de curse și-au dat de mult seama că frumusețea este un must aplicabil puterii, de când au ajuns pe piața civilă, un lucru observat și de ceasornicari.

Recunosc, nu sunt un fan al ceasurilor deținătoare de cronograf, dar unele îmi atrag imediat atenția, mai ales prin estetica lor, trecută de faza sportivă, ajungând la sublim, cum au reușit și ceasornicarii de la Montblanc.

Montblanc, un brand puternic cum numai nemții știu să facă. Fondată în 1906, în Hamburg, prin uniunea ideilor și creatorilor Claus-Johannes Voss, bancherul Alfred Nehemias și inginerul August Eberstein. Inițial, compania, s-a axat pe creerea unor instrumente de scris, primul lor model fiind lansat în 1909 sub numele de Rouge et Noir, iar următorul lansat a fost chiar stiloul care a dat și numele companiei, Montblanc.

Din 1908 și până în prezent cei de la Montblanc ne-au încântat cu frumoasele lor instrumente de scris dar, și cu bijuteriile, ochelarii, marochinăria, parfumurile și nu în ultimul rând cu mașinile care măsoară timpul.

Drept dovada a interesului lor pentru arta și cultură, aceștia îi celebrează pe măreții oameni care au pus amprenta asupra artei și istoriei. Unul din exemple fiind chiar celebrul ceasornicar francez Nicolas Mathieu Rieussec, care are dedicată, în cadrul companiei Montblanc, o întreagă colecție de cronografe, printre care și acesta din imagini.

Ceasul este o bijuterie creată într-o ediție limitată de 75 de piese. Cu un calibru MB R100 cu întoarcere manuală, încununat cu 33 de rubine, vizibil prin geamul de safire din spatele carcasei.

Carcasa rotundă, creată din aur alb de 18 carate, cu un diametru de 43 de mm adăpostește un cadran de un negru antracit cu 3 subcadrane, pentru indicarea orelor și respectiv pentru funcția de cronograf.

Cadranul pentru ore și minute, intră în contrast cu antracitul predominant ca o călătorie dinspre întuneric spre lumină, și ascunde în interiorul sau, concentric, un cadran cu indecși pentru dată, iar indicatoarele sunt realizate din aur alb.

Micile cadrane pentru cronograf, respectiv contorul pentru 60 de secunde din jurul orei 7 și contorul de 30 de minute de la ora 5 sunt poziționate pe un frumos motiv Côtes de Genève și sunt rotative.

Ceasul este finisat cu o curea neagră din piele de aligator, încununat cu o închizătoare dublă din aur alb de 18 carate.

Închei cu un clip care prezintă ceasul Nicolas Rieussec a celor de la Montblanc: 

Capeland remake

Capeland de la Baume & Mercier Ref10068

Sau noua mireasmă a primăverii. Dar, propun, întâi vizionarea unei „reinvieri” a unui design, un vintage contemporan: 

Această prezentare necesită JavaScript.

Se pare că au început să ia amploare ceasurile clasice, ori vintage, față de cele opulente, complicate. Este un lucru dovedit și de istoria arhitecturii, când ajungi la un „extaz” al extravaganței, cumpătarea ia amploare. Drept urmare, multă lume, a început să caute idei în „cufarul” uitat în pod.

Cam așa au făcut și cei de la Baume & Mercier, inspirând mirosul de hârtie a unui design de cronograf, cu un singur buton, marcă proprie, realizat în 1948, au decis să curețe cenușa, pentru a face loc noului Phoenix, cu o reimrospatare cu iz marin, deși nu am mințit mai sus, legat de mireasma primăverii.

Toată lumea știe că primăvara, natura reinvie, iar, ceasornicarii de la Baume & Mercier, știu asta, lansând noua colecție Capeland, chiar în astă primăvară, de aici și legatura dintre reinvierea unui design vintage, într-un moment simbolic.

Dar, cei de la Baume & Mercier, ne invită, nu numai la un design simplu, echilibrat și perfect, atât estetic cât și funcțional, dar și la un stil de viata cumpătat, echilibrat, cu sunete de valuri și nisip fin sub picioare. Un echilibru, o balanță perfectă, conform, însuși, icon-ului acestui brand, și anume litera greceasca Phi.

Baume & Mercier, a pus mintea și răbdarea la bataie, pentru noua colecție, nu numai prin a șterge de praf un design, ci și prin stilul caracteristic de perfecționare, au adăugat, pe lângă vechea caracteristică a ceasului si funcția de flyback, și l-au incununat și cu o mica apertură pentru dată, poziționată între orele 4 și 5. De asemenea ceasul are în dotare, atât scală telemetrică, cât și tahimetrică.

Inima puternică este un calibru Bi-compas, automatic, creație a La Joux Perret, cu o frecventă de 4 Hz, încununată cu 27 de rubine, rotorul fiind decorat cu celebrele motive: Côtes de Genève. „Caii putere” ai cronografului, fiind vizibili prin geamul de cristale de safir din spate, fiind protejați de o carcasă din oțel-inoxidabil, cu un diametru de 44 mm, cu o grosime de 16.5 mm.

Cadranul vintage, este armonios împărțit, într-o simetrie pură, parând o imitație a literei Phi, pe o tonalitate de black-beauty, și două concentrice, alb pentru scala telemetrică și indicatoare Breguet, dar și scala tahimetrică de o nuanță ciocolatie, ca și cureaua din piele, prinsă de ansele ceasului, dau un contrast vizibil, puternic și vintage.

Nu e de mirare că frumusețea asta, care se preteaza atât ținutei business-office, dar și celei casual, va scoate ceva bani din buzunarele celor care știu ce înseamnă zicala : „Less is more!”

Recunosc, nu sunt deloc fan cronograf, deși dețin un clasic, cu aceleași linii ca ale acestuia și anume un Cronographe Suisse. Nu sunt fan, pentru că am devenit un „birocrat” sedentar, iar cronograful, este o piesă de rezistență a oricarei persoane active și energice.