Hora Mundi

Hora Mundi, un ceas spectaculos, clasic, marca Breguet, care a creat senzație la BaselWorld în anul 2011, dar și în prezent.

Am să încep prin utilizarea unui clip: 

Această prezentare necesită JavaScript.

Ceasul, este creat în 2 variante de carcasă, aur roz de 18 carate, ori platină, dar, deasemenea și în trei variante de cadrane: Americile, Africa și Europa, Asia și Oceania. Acesta aparține colecției Classique a casei Breguet, denumit 5717.

Datorită acestei variate game, am ales acest ceas, pentru prima postare din 2013, o aluzie la fusele orare și diferență de intrare a anului nou de la un fus la altul.

Trecerea de la un fus orar la altul, la Hora Mundi, este realizată printr-o simplă apăsare de buton, montat în jurul orei 8, printr-un mecanism ingenios, mecanism încununat cu patru patente.

Ceasul, ori mai degrabă ceasurile, cu ale lor inimi, automate, calibru 77F0, modificat din 777, cu o premieră în domeniu horologiei, cu instant jump-hours, sincronizate cu data și afișajul AM-PM, ori indicatorul day-night și indicarea orașelor, printr-un disc rotativ. Inima este pusă în mișcare de un eșapament de silicon, un alt patent, are o frecvență de 4 Hz. Mecanismul este încununat cu 43 de rubine, cu un rotor din aur roz de 18 carate, gravat manual cu motive engine-rose, și o rezistență de până la 55 de ore, rămâne neascuns ochiului, pe partea din spate, fiind învelit cu un geam de cristale de safir.

Cadranele sunt realizate din aur alb de 18 carate, ilustrând fie continentele: Americii, Africa și Europa ori Asia și Oceania, oceanul planetar fiind gravat manual în stilul rose engine în reprezentarea valurilor, cadran tratat în lacquer.

Cadranul prezintă 3 aperturi, una la ora 12, generoasă pentru dată, fiind reprezentare 2, maxim 3 date, plus un indicator retrograd pentru funcția de GMT, ce reprezinta diferența de dată, concomitent cu orarul și funcția day-night. De exemplu diferența de data de la Paris și Sidney, cu un decalaj de 5 ore, dar existând în același timp și variația de dată, respectiv, azi în Paris și deja mâine în Sidney, arătătorul indicând imediat data pentru orașul respectiv.

O a doua apertură, cea de la ora 6, cu un mic indicator, prezintă un disc rotativ unde sunt indicate, în funcție de fusul orar, 24 din cele mai importante orașe ale lumii. În jurul orelor 3 și 4, o apertură, cu indicația day-night, indicatoarele alegorice, luna și soarele fiind realizate din aur galben de 18 carate, și se ascund, în funcție de situație, antonim, sub un nor, gravat manual, realizat din aur alb de 18 carate.

Indicatoarele pentru ore, minute și grand secunde, deja iconicele indicatoare Breguet, albăstrite cu flacăra sunt situate central, funcționează într-o carcasă cu un diametru de 44 mm, și o grosime de 13.55 mm, ce îi oferă o rezistență de până la 3 bari.

Funcțiile ceasului, unele enumerate mai sus, sunt: orele, minutele și secundele, data, AM-PM, și funcția de dual-time prin complicația instant jump hours. Complicația aceasta de dual time, patentată de Breguet, fiind un promotor în lumea horologiei, pare logică, chiar te duce rapid cu gândul: „Cum de nu s-au gândit deja la asta?

Ceasurile sunt finisate, fiecare cu o curea din piele de aligator, fie maron, pentru cel care prezintă carcasa din aur roz, fie neagră, pentru cea din platină.

He’s got the whole world in his hand

Această prezentare necesită JavaScript.

Călătorul, un personaj cu două tăișuri, atât pozitive, cât și negative. Un personaj care a contribuit la o nouă orientare individuală, familială ori socială, care a inserat în inimile altora  povești și peisaje nemaiîntâlnite pe acele meleaguri, noi obiceiuri, tabieturi, sisteme logice, alte gusturi, dar și boli, arme, chimicale, etc.

Și cum călătorului îi șade bine cu drumul, trebuie totuși să știe cât este ora în locul din care a plecat, ori unde vrea să ajungă, dacă din locul în care a plecat este noapte ori zi.

La o asemenea ideea s-au gândit, probabil, Robert Greubel și Stephen Forsey, când au creat ceasul lor, o nebunie tehnică, unde cei doi și-au unit forțele pentru a crea un ceas GMT, incluzând și a doua zonă de timp.

Primul lucru evident, este volumul ceasului, un volum neobișnuit, aproape ca o operă a lui Salvador Dali, în care se observă o inserție la fel de neobișnuită, un glob pământesc.

Carcasa sa, cu un diametru de 36,4 mm și o grosime de 12,4 mm, ascunde un mecanism mecanic, calibru GF05 care pune în mișcare orele, minutele, secundele, învârte globul pământesc, cel de-al doilea orar și își menține pulsul timp de 72 de ore.

Inima ceasului, compusă din 436 de componente, este angrenată de un Tourbillon 24 de secunde, o invenție in-house, situat la ora 5, cu o înclinație la 25°, ce vibrează cu 21.600 v/h. Acest mecanism este încununat cu 50 de rubine.

Cum am specificat și mai sus, acest mecanism este inclus într-o carcasă asimetrică, din aur alb, tourbillonul fiind situat la ora 5, la 4 fiind indicatorul pentru resursa de energie, iar la ora 7 fiind globul pământesc rotativ, din titaniu, montat doar într-un singur pin, la Polul Sud. La ora 10 este cadranul pentru cel de-al doilea fus orar, care sare de la un fus la altul, prin apăsarea unui buton, montat deasupra.

Iar, partea superioară, este guvernată de cadranul principal, care indică orele, minutele și secundele, indicate într-un cadran mic, periferic.

Ceasul prezintă pe partea dorsală, se găsește un disc mare rotativ, în care sunt indicate 24 de orașe, care comunica direct cu globul, indicând imediat zona de pe glob.

Iar concentric, într-un alt disc, mai mic, se află setarea pentru ora de vară.

Pentru o mai bună înțelegere a funcționării mecanismului, vă invit să accesați:

Ceasul este finisat cu geam din cristale de safir, atât pe fată, cât și pe spate, oferind o bună etanșeitate, ceasul rezistând până la 100 de metrii adâncime.

Capodopera celor doi, Robert Greubel și Stephen Forsey, este prinsă de o curea din piele neagră ori albastră de aligator, cu o închizătoare cu clema din aur.

Pentru mai multe detalii: http://www.greubelforsey.com/GMT.asp

D – E – F

  • Dată: numărul corespunzator zilei în ordinea în care se succed acestea într-o lună. Aceasta poate fi afișată fie printr-o apertură, fie prin indecși, analog ori retrograd;

  • Dual time: descrie un ceas care indică ora simultan în două fusuri orare, de obicei cel local și cel de la reședința utilizatorului

  • Durată de mers: Perioadă care trece de la întoarcerea completa a unui ceas mecanic până la oprirea completă a acestuia;

  • Ebauche (eboșă): un mecanism complet (platine, punți, roți dințate, piese în oțel, etc) fără eșapament, balansier, spiral, barillet, cadran și indicatoare (arătătoare);

  • Ecran: cadran indicator pentru ceasurile de mână electronice, cu afișarea numerică a orei, datei, etc;

  •  Ecuația timpului (équation du temp): este diferența dintre timpul real, solar, ce variază de la o zi la alta, datorită formei eliptice a globului și cel matematic, indicat de ceasuri, ce nu ține seama de aceasta variație. Ecuația timpului indicata de ceas intra în categoria grand complication

  • Email: vitrificare (depunerea unui strat) în culori pe un suport metalic, permițând protecția și decorarea celui din urmă. Tehnica de emailare este aplicată ceasurilor de peste 350 de ani. La începutul secolului, un cadran în email era un „must” pentru ceasurile de mână cu pretenții; tehnica, dispărută practic de câteva zeci de ani, în special datorită costurilor ridicate, a fost reînviată de firma Ulysse Nardin;

  • Eșapament: mecanismul care transmite energia de la resort către sistemul de oscilație a unui ceas, prin mici impulsuri, și care împiedică rotirea necontrolată a mecanismului. La o frecvență uzuală de 28000 de alternanțe pe oră, el face să avanseze sistemul de roți dințate de 691200 de ori pe zi. În patru ani, aceasta corespunde la peste un miliard de impulsuri, întrecând de 6 ori performanța totală a inimii umane. În lungă istorie a ceasurilor au fost folosite multe tipuri de eșapamente, cel mai utilizat în prezent fiind eșapamentul cu ancoră elvețian

  • Etablissage: producerea și, în parte, asamblarea parților componente ale unui mecanism sau ale întregului ceas de către specialiști. În alte cuvinte: diviziunea muncii în producerea ceasurilor;
  • Etanșeitate: un ceas este considerat etanș dacă rezistă la transpirație, la picături de apă și de ploaie, precum și la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferență de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt și mai severe (1 ora la o adâncime de 100 m);

  • Fazele lunii: este perioada de timp dintre două Luni Noi , afișată pe cadranul ceasului de la 1 zi la 29½ de zile, corespunzătoare perioadei de care luna are nevoie pentru a încheia mișcarea de revoluție în jurul pământului. Aceasta complicație este foarte populară și apreciată

 

Patek Leaf

  • Feuille: înseamnă un indicator/arătător în formă de frunză;

  • Flyback: este o complicație ce aparține ceasurilor cronograf, îndeosebi utilizate de piloți  Aceasta funcție se poate reseta la 0, iar în secunda imediat următoare să reînceapă cronometrarea

  • Frecvența: numărul de oscilații pe unitatea de timp, măsurată în Hertz. Într-un ceas de mână balansierul este elementul oscilant, care oscilează la o frecvență determinată. Frecvențele standard ale balansierelor sunt de 3 Hz (21600 alternanțe/sec), 4 Hz (28000 a/s) și mai rar 5 Hz (36000 a/s – ceasurile firmelor Zenith și TAG Heuer). Frecvențele mai mari permit precizii mai mari în măsurarea timpului, dar pot duce la un consum mărit de energie. Problemele mai vechi de  uzură și de lubrificare au fost între timp soluționate. Ceasurile moderne cu quartz oscilează la frecvența de 32768 Hz;
  • Furnituri: ansamblul componentelor unui ceas;

  • Fusée-and-chain: este considerată una dintre cele mai mari complicații. Folosită inițial la cronometrele marine, astăzi fiind utilizată chiar și la ceasurile de mână, pentru a conferi o cât mai bună precizie. Conform unui principiu fizic, tensiunea unui arc scade treptat, odată cu detensionarea acestuia, pe când un sistem fusée-and-chain, se comportă precum o cutie de viteze, oferind astfel o precizie excelentă