Dandy’s watch(ing)

Dandy metronome de la Chaumet

Această prezentare necesită JavaScript.

De la prima lor muză, împărăteasa Josefine, o femeie plină de putere și bun gust, care la cucerit pe  Napoleon Bonaparte, până în prezent, cei de la Chaumet, au pornit la drum ca bijutieri ai casei regale franceze începând cu anul 1802.
Casa Chaumet Joaillerie et Montres de Luxe, a lansat în anul 2010, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Frederic Chopin, un ceas din colecția Dandy, care poartă denumirea de Edition Metronome, creat pentru iubitorii și creatorii de muzică.
Ceasul este creat special pentru un Dandy meloman din aur alb de 18 carate cu o complicație aparte care îi incanta pe de o parte pe ceasornicari, dar si pe iubitorii de muzica și anume metronomul secundar, situat în jurul orei 6, vizibil printr-o apertură.
De altfel o coincidență este și faptul că, în Vendome, numărul 12, unde a compus Frederic Chopin Mazurka în 1849, se află acum casa Chaumet Joaillerie et Montres de Luxe, folosind acest lucru chiar pe cadran, singura cifra folosintă fiind chiar numărul 12.
Ei au avut ca inspirație, în designul ceasului, clapele de pian, motiv care se regăsește în culorile alese, dar și dispunerea acestora, culoarea albastră care a avut asupra lui Chopin o mare senzitivitate, fiind cunoscută drept „the blue note”
Inima ceasului, un mecanism mecanic cu întoarcere manuală, calibru CP 12V – VI a fost creată de Jean-Marc Wiederrecht, cunoscut în lumea horologiei pentru complicațiile sale subtile.
Ceasul este o ediție limitată la un număr de 100 de bucăți.

Si doua mici referințe de vizualizat:

 

Mai multe detalii pe: http://www.chaumet.fr/

Piața scaunele

In memoriam Krakow, Bohaterow Getta sau Piața Eroilor Ghetto-ului.

Această prezentare necesită JavaScript.

Am făcut o postare pe Facebook, legată de Piața Bohaterow Getta, pe 27 Ianuarie, de ziua Holocaustului (vezi: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=367573266590526&set=a.284860034861850.87735.100000135686092&type=3&theater), inițial am văzut asta într-o revistă de arhitectură, dar am uitat complet de ea, până azi, când îi dedic un post.

Celebra piața din Cracovia este creația Biuro Projecktow Lewicki Latak, care și-au unit forțele cu sculptorii: Begona Herrera Rodriguez, Prezemek Kaczkowski, Karol Kaczmarek, Beata Kalczynska – Gasik, Marek Kaminski, pentru a memora o pată din istoria orașului Cracovia.

Arhitecții polonezi Piotr Lewicki și Kazimierz Latak, au fost puși în situația de a crea într-un loc plin de amintiri dureroase din perioada celui de-al II-lea Război Mondial, mai precis martie 1941. Pe 3 Martie 1941, germanii au închis o mare parte a cartierului Podgorze din Cracovia, fiind transformat în ghetto, aici fiind relocații aproape 17 000 de evrei.

Ghetto-ul ocupa 20 ha, fiind delimitat de străzile Rekawka, Wegierska, Lwowska și piața Zgody, prin niște ziduri înalte, separat de restul orașului. În zona respectivă, fiind o zona industrială, s-a aflat și celebra fabrică a lui „Schindler”, dar și lagărul de concentrare Plaszow și stația CF Zablocie, de unde se realizau deportările.

Între zidurile acestui Ghetto, au murit mii de evrei, fie împuscați, fie de foame, alte mii fiind deportate în lagăre de exterminare.

Zona a fost demolată aproape complet, până în 1943, dar puținele urme care au ramas în picioare au devenit amprente puternice în memoria celor uciși, un mic exemplu fiind transformarea unei farmacii din piața, într-un mic muzeu al Holocaustului, iar piața, la inițiativa Primariei din Cracovia, s-a dorit a deveni o scena a memoriei.

Arhitecții Piotr Lewicki și Kazimierz Latak, au realizat o piață publică, folosind o soluție simplă, fara masivitate, estetică, la limita frontului dintre artă și arhitectură.

Proiectul lasă libertatea utilizarilor spațiului, permite trecătorilor ori vizitatorilor să interacționeze cu locul, să ii simtă amintirile, dar să ii și adauge altele noi.

Ideea lor a plecat de la analiza fotografiilor, filmelor din arhive, ori din relatările supraviețuitorilor, fiind transpuse, printr-o serie de mișcări, istoria ghetto-ului. A nu se crede că este vorba doar de simple mișcări, ci de adevărate imagini dramatice: oameni cărând cărucioare, dulapuri, tineri cărând scaune pe cap, fata din imaginea postată și de mine, cărând un scaun fără spătar, cu susul în jos, dar și după lichidarea ghetto-ului, în 1943, piața a rămas plină de mobilier: dulapuri, scaune, mese, indicând lipsa utilizatorilor.

Toate acestea au generat povestea de sub creionele arhitecților și daltele sculptorilor, creând un spațiu simbolic asupra dramei, fiind amplasate în actuala piață: o fântâna cu pompă de mână, refugii de tramvai, scaune. Materialele duc toate cu gândul la trecerea timpului, fiind utilizat bronzul patinat, oțel oxidat, dale gri de piatră și beton obișnuit.

O alta damă în horologie

8 Moon watch

Această prezentare necesită JavaScript.

Astăzi vorbim de o altă femeie care a pătruns în lumea creatorilor de ceasuri și anume Saskia Maaike Bouvier, care sa născut în Geneva pe 16 Noiembrie 1974 și s-a decis să își creeze propria companie de orologie în 2004.
Complicațiile sale sunt exclusiv feminine, o ceasornicărie de la femeie la femeie, împreunând arta cu știința a creat mecanisme ultrafeminine de o avansată tehnologie.
Ceasul prezentat se numește 8 Moons watch. Fazele lunii sunt plasate într-un cadran de 45 mm din aur alb sau oțel, acoperite cu un geam din cristale de safir, și cu vedere spre inima ceasului.
La exteriorul cadranului sunt poziționate fazele lunii și arată fazele acesteia în timpul celor 29 de zile jumătate.
Inima ceasului este un mecanis automatic SmB 905 și prezintă 2 indicatoare pentru ore și minute de culoare roz, la fel ca și cureauea ceasului, care este din piele roz.

Vă invit să faceți o mică vizionare a colecției acestei dame din ceasornicarie:

Sursa: http://www.saskiamaaikebouvier.ch/page%20fr/coll-smb905.html

A fi sau a nu fi, fiul ori tatăl?

PAUL GOTTEREAU vs ALFRED GOTTEREAU

Arhitectul francez Paul Gotterereau a fost cunoscut drept unul dintre arhitecții Micului Paris al sec. XIX-lea, fiind fiului arhitectului Alfred Gottereau.

Printre lucrările de anvergură, realizate de Paul Gottereau, se numără Palatul Regal (astăzi fiind sediul Muzeului Național de Artă);  Palatul C.E.C.;  Biblioteca Central Universitară din București, Palatul Fundației Universitare Carol I; Palatul Dinu Mihail din Craiova;  Casa A.G. Assan, sediu al Hotel Metropole, construit împreună cu tatăl său.

Palatul Regal din București, clădirea impozantă situată în Nord – Vestul Pieței Revoluției, a fost o inițiativă a prințului Dinicu Golescu. Construit în 1815, acesta a suferit multe modificări de-a lungul mai multor decenii. Clădirea fiind remodelată după planurile arhitectul francez Paul Gottereau în perioada 1882-1885. Reconstruit în perioada 1930-1938, datorita unui incendiu de proporții din 1926. Începând din 1948 Palatul Regal devine sediul Muzeului Național de Artă.

Palatul C.E.C.,(parere personală, consider că acest imobil a fost creat de tatal lui, Alfred Gottereau, conform lec. arh. Adrian Craciunescu din cadrul UAUIM),  este o clădire din București situată în Calea Victoriei. Piatra de temelie a imobilului a formei actuale a fost pusă pe 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. Primele datări ale așezămintelor, datează din sec al XVI-lea. Acesta a fost restaurată de Constantin Brancoveanu în anii 1702-1703, pentru ca apoi sa fie demolat în 1875, datorită degradării excesive. Actuala clădire fiind ridicată după planurile arhitectului Alfred Gottereau, și conține elemente specific arhitecturii eclectic franceze de la sfârșitul sec al XIX. Palatul a fost finalizat în 1900.

-Biblioteca Central Universitara din Bucuresti. Este situată în Palatul Fundației Universitare Carol I, sediul fostelor Fundații Regale. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Paul Gottereau, pe locul cumpărat de Regele Carol I. Construcția a fost finalizată în 1893, în următorii 2 ani fiind așezământul numit Fundația Universitară Carol I. La data de 14.03.1895, Regele Carol I inaugurează clădirea. În 1911, Paul Gottereau execută extinderea construcției, care a fost dată in folosință pe 9. 05.1914. Clădirea a trecut, în timpul revoluției din 1989 printr-un grav incendiu, fiind distrus acoperișul, foarte multe volume și publicații rare. În 1990, sub egida UNESCO a început reconstrucția clădirii, modernizarea, și restaurarea exteriorului. În 20.11.2011 fiind redeschisă oficial.

Palatul lui Dinu Mihail din Craiova este o adevărată bijuterie arhitecturală ce datează de la începutul sec al XX-lea, devenid din 1954 sediul Muzeului de Artă. Dinu Mihail, macedonean, al doilea cel mai bogat om din Romania, după ministrul Gh. Grigore Cantacuzino, își dorea o reședință demnă de poziția sa socială, apeland la cei mai buni specialiști străini: arhitectul Curtii Regale Paul Gottereau, care a realizat planurile construcției, ridicat în perioada 1900-1907, supravegherea construcției fiind realizată de arhitectul Italian Constantino Cichi. Acesta a fost construit în stilul academismului fancez, cu elemente aparținătoare barocului târziu. Palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramente, ornamente, feroneria balcoanelor, coloanele, etc), dar și prin folosirea, la interior, a celor mai bune materiale: scara de onoare din marmura de Carrara, candelabrul din sticlă de Murano, oglinzi venețiene, pereți tapisați cu mătase de Lyon. Un alt lucru, promotor în Romania începutului de sec XX, a fost dotarea, de la început a reședinței cu instalație electrică și încălzire centrală.

Casa A.G. Assan, astăzi sediul Hotelului Metropole, a fost construită de cei doi Gottereau, Alfred, tatal și Paul fiul. Aceasta a fost construită în stilul eclectic, autorizația de construcție datând din 18 iunie 1873. Aceasta construcție, la interior, a avut amprenta inserției metalului , fiind la începuturile gloriei frumoaselor structurii metalice autohtone.

Bibliografie: Blogul Lectorului Arhitect Adrian Craciunescu http://a-craciunescu.blogspot.com/ subiectul despre Fundațiile Regale

Site-ul  http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=11409 subiectul: Palatul Dinu Mihail din Craiova, redactat de Irina Spirescu.

Blogul: Historyc Houses of Romania al lui Valentin Mandache http://historo.wordpress.com/